Avancronica de concert Vineri 13 Iunie
Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 13 Iunie Ora 19
Prima lucrare pe care o vom asculta în concertul Filarmonicii Banatul de vineri 13 iunie, este Concertul nr.1 pentru pian şi orchestră op.15 de Ludwig van Beethoven. Trebuie să informăm publicul meloman că acest concert ar trebui să poarte numărul 2. Primul concert pentru pian pe care l-a scris Beethoven poartă actualmente numărul 2. Confuzia provine de la faptul că nefiind mulţumit în întregime de primul său concert, a amânat să-l publice, făcându-i o serie de modificări, printre care chiar înlocuirea totală a ultimei părţi — Rondoul. În timp ce lucra la refacerea primului concert, Beethoven a dat liber publicării celui de-al doilea compus, cel în do major, pe care-l vom asculta vineri seara în interpretarea pianistei Mihaela Iana-Mihăilescu. Concertul a fost compus între anii 1796-1797 şi a fost dedicat elevei sale, Contesa Anna Luisa Barbara Keglevics. Începând cu premiera de la Praga, Beethoven l-a interpretat cu mult succes în diferite turnee prin oraşele germane. La Praga, publicul a primit concertul cu căldură, deşi era surprins. Auditoriul se aştepta la ceea ce anunţa muzica lui Beethoven — o revoluţie în muzică, schimbări esenţiale în conceptia componistică. Ca şi primele sale lucrări şi acest concert poartă încă o influenţă mozartiană. Se ştie că Mozart a adus concertul instrumental la un stadiu înfloritor, datorită unor noi raporturi între solist şi orchestră şi multor inovaţii curajoase pe care numai un geniu este în stare să le descopere. Bunăoară, la concertul lui Beethoven, solistul nu îşi face intrarea cu tema principală, ci cu o idee nouă, neauzită în expoziţia orchestrală, procedeu împrumutat de la Mozart. Cu tot relativul său conservatorism, concertul nr. 1 este primit şi azi cu multă bucurie de către public.
Avancronica de concert Vineri 6 Iunie
Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 6 Iunie Ora 19
Primul concert simfonic din luna iunie va fi dirijat de maestrul Mircea Holiartoc, care ne propune un program deosebit de atrăgător. Concertul debutează cu explozivul „Capriciu spaniol” op.34 al lui Nicolai Andreevici Rimsky-Korsakov, titlul tradus din limba rusă fiind „Capriciu pe teme spaniole”. Lucrarea a fost compusă în vara anului 1887 în timpul unei pauze mai mari de lucru la orchestraţia operei „Cneazul Igor”. Rimsky-Korsakov a pornit de la schiţele sale pentru o proiectată Fantezie pentru vioară cu caracter de virtuozitate, astfel că vom întâlni mici solouri de vioară în toate părţile, cu excepţia părţii a doua. Prima parte, festivă şi explozivă totodată, Alborada, este o muzică tipică din zona Asturiei (nordul Spaniei), care celebrează răsăritul soarelui. Partea a doua, mai liniştită, este o melodie cu variaţiuni, care porneşte de la corni şi se repetă la alte instrumente ale orchestrei. Variaţiuni este şi numele dat de autor. Partea a treia este intitulată tot Alborada, pentru că repetă în diferite ipostaze şi orchestraţii, dansul părţii întâi. Următoarea parte este destinată unor inspirate solouri pentru corn, trompetă, vioară, flaut, clarinet şi harpă. Se intitulează Scenă şi cântec gitan. Partea a cincea este un energic dans, Fandango asturiano, năvalnic şi nestăpânit.
Avancronica de concert Vineri 30 Mai
Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 30 Mai Ora 19
Afişul concertului simfonic de vineri, 30 mai, cuprinde două lucrări: Simfonia concertantă pentru vioară, violă şi orchestră în mi bemol major, K.V.364 de Wolfgang Amadeus Mozart şi Simfonia nr.5 în re minor, op.47 de Dmitri Şostakovici. Simfonia concertantă este un gen muzical interesant, care este un produs hibrid al genului simfonic şi cel concertant. În clasicismul muzical el a fost considerat succesorul concertului grosso din epoca barocă. Diferenţa dintre concertele pentru două, trei, sau mai multe instrumente şi simfonia concertantă, o face felul în care este tratată orchestra, care devine aproape un protagonist la fel de important ca si soliştii. Ce l-a determinat pe Mozart să introducă viola, ca instrument solist, alături de vioară? După întoarcerea de la Paris, unde a trăit tragedia morţii mamei sale şi unde nu s-a prea bucurat de succes cu muzica sa, s-a întors la Salzburg, amărât şi ranchiunos. Mai era şi faptul că se săturase să cânte la vioară ca servitor muzical al Arhiepiscopului Coloredo, pe care nu-l agrea de loc. A început să studieze la violă şi a descoperit în sunetul acestui instrument un răspuns profund la problemele lui. Muzicologia a numit gestul său de a aprofunda posibilităţile expresive ale violei, ca o declaraţie de independenţă faţă de tatăl său, Leopold, un mare pedagog şi teoretician al viorii. Sufletul său întristat este simţit doar în partea a doua, Andante, unde profunzimea sentimentelor lui se oglindeşte în dialogul minunat dintre instrumentele soliste. În final, Presto, se risipeşte tristeţea părţii a doua, dând ascultătorului o superbă impresie de fericire, linişte şi mulţumire. Soliştii care vor pune în evidenţă această lucrare deosebită sunt: violonistul Gabriel Popa şi violistul Dorin Mâtea. Alături de iei va concura orchestra simfonică a Filarmonicii „Banatul”, condusă de la pupitrul dirjoral de maestrul Arthur Arnold.
Avancronica de concert Vineri 23 Mai
Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 23 Mai Ora 19
Filarmonica „Banatul” oferă iubitorilor muzicii, vineri 23 mai, un concert vocal-simfonic. Pentru început vom asculta Misa in Angustiis în re minor, pentru solişti, cor şi orchestră de Joseph Haydn. Este interesant să aflăm de ce în partitura originală, în afară de corzi, orchestra era formată doar din trompete, timpani şi orgă. Era în 1798, puţin după ce în Europa s-a instalat o instabilitate politică, dar mai ales financiară. Patronul lui Haydn, Nikolaus al II-lea, a demis un octet de suflători şi un alt grup numit „Feldharmonie”, fapt care a descompletat orchestra. Mai târziu, editorii lucrării, au introdus în această minunată partitură restul de suflători, astfel încât vineri seara vom asculta o lucrare împlinită, cu o orchestră întreagă. Haydn avea o problemă cu acest deficit de orchestranţi, pentru că după experienţa majoră cu Simfoniile Londoneze, el a acordat orchestrei un rol mai proeminent decât de obicei. Numele pus iniţial de Haydn, In Angustiis, se referea tocmai la starea lucrurilor din acea vreme, pentru că traducerea din limba latină, ar fi — Misa pentru vremuri cu probleme, necazuri. Datorită faptului că la începutul lui 1797, trupele lui Napoleon au intrat în Viena, Haydn a reconfirmat acest nume menit a sugera dureri şi chinuri. Apoi, Napoleon a invadat Egiptul atacând trupele britanice. Haydn aflând că trupele comandate de Amiralul Horaţio Nelson au învins în mod uimitor armata franceză în bătălia Nilului, a dat şi numele de Nelson Misei sale. Solişti vor fi soprana Alina Todea, mezzosoprana Mihaela Işpan, tenorul Toni Bardon şi basul Cristian Ardelean. Îşi dă concursul corul „Ion Românu” pregătit de maestrul Iosif Todea.