Avancronica de concert Vineri 21 MARTIE Ora 19
Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 14 MARTIE Ora 19
Echinocţiul de primavară, când ziua este egală cu noaptea, cade anul acesta pe 20 martie. Concertul Filarmonicii „Banatul” din 21 martie va fi o impresionantă demonstraţie cum cel mai mare instrument din familia viorii, contrabasul, poate fi egal cu vioara. Nu orice contrabasist se încumetă să abordeze lucrări din repertoriul viorii, ci doar cei care au dobândit calităţi excepţionale în domeniul tehnicii şi interpretării. Printre aceştia se numără şi contrabasistul Petru Iuga, protagonistul concertului de vineri de pe scena Capitol. Charles Camille Saint-Saëns l-a apreciat foarte mult pe violonistul Pablo de Sarasate, căruia i-a dedicat concertul său pentru vioară nr.1, iar patru ani mai târziu, în 1863 a compus pentru el Introducere şi Rondo Capriccioso, o piesă care include frumuseţe lirică dar şi pasaje de virtuozitate. Această lucrare o vom asculta în deschiderea concertului. La fel ca şi Lalo sau Bizet, Saint-Saëns a fost profund interesat de stilul dansurilor spaniole, ecoul şi spiritul lor fiind regăsite în multe lucrări, printre care şi în piesa pe care o vom asculta. Sarasate a cântat-o în premieră la Paris la 14 aprilie 1867. Plăcându-i foarte mult, Claude Debussy, în anii de tinereţe, a transpus-o pentru două piane. De urmărit cum rezolvă contrabasul pasajul de virtuozitate din Coda lucrării, foarte dificil şi la vioară.
Avancronica de concert Vineri 14 MARTIE Ora 19
Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 14 MARTIE Ora 19
Vineri, 14 martie, sub bagheta dirijorală a maestrului Gheorghe Costin, vom asculta Piesă de concert pentru timpan şi orchestră de Mauricio Kagel şi Simfonia „Manfred” op.58 de Piotr Ilici Ceaikovski.
Născut în Argentina, la Buenos Aires în 1931, dintr-o familie de evrei emigraţi din Rusia, Kagel a ajuns în 1957 să studieze la Köln, în Germania unde a rămas până la sfârşitul vieţii — septembrie 2008. Un cuvânt nu ajunge pentru a caracteriza omul şi creaţia. A fost curios să descopere mereu noutăţi, a fost creativ, neconvenţional, spiritual. A studiat pianul, orga, violoncelul, a cântat, a dirijat, iar la compoziţie a fost autodidact. A studiat filozofia, literatura, a participat la turnarea de filme şi la punerea în scenă a spectacolelor de dramă. Acest om veşnic frământat, care cu febrilitate experimenta în principal toate curentele moderne care apăreau, a fost, la fel ca John Cage, aspru criticat dar a avut şi destui adepţi. A fost denumit dadaist, anticompozitor, sau nonmuzical pentru că folosea şi instrumente cunoscute ca nemuzicale. Aceleaşi lucruri erau, din contră, apreciate de prietenii şi adepţii săi.
Avancronica de concert Vineri 7 MARTIE Ora 19
Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 7 MARTIE Ora 19
O seară Mozart pe scena Capitol va fi oferită de Filarmonica „Banatul”. Se doreşte o pregătire spirituală pentru sărbătoarea de a doua zi — sâmbătă, 8 martie.
Prezentând la 17 ianuarie concertul pentru vioară nr. 3, spuneam că toate cele trei ultime concerte (3,4, şi 5) pentru acest instrument, sunt atât de frumoase şi de diverse încât încap pe acelaşi loc în inima tuturor melomanilor. Violonistele Cristina Anghelescu şi fiica ei, Ioana Cristina Goicea ne vor demonstra acest adevăr, adăugând la măiestria acestor concerte şi arta lor interpretativă.
Pentru început vom asculta Concertul pentru vioară şi orchestră nr.4 în re major K.V. 218. El are supradenumirea de „Militarul”, nume atribuit probabil datorită primelor măsuri, concertul debutând cu o formulă ritmică de sorginte militară. Este o deschidere solemnă, aidoma unui semnal de trompetă.
Avancronica de concert Vineri 28 FEBRUARIE Ora 19
Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 28 FEBRUARIE Ora 19
Salbă de bijuterii muzicale în concertul simfonic de vineri, 28 februarie. Concertul de „mărţişor” va debuta cu Tarantella de Marţian Negrea. Reprezentant de seamă al şcolii muzicale româneşti, Negrea s-a născut în anul 1893 în Valea Viilor, lângă Sibiu. Şi-a desăvârşit studiile muzicale la Viena, devenind mai apoi profesor la Conservatorul din Cluj şi la cel din Bucureşti. A predat teoria formelor muzicale, contrapunct şi muzică de cameră. Pe lângă o listă importantă de compoziţii a rămas şi un celebru tratat de armonie, editat la Editura Muzicală în 1958. Importante sunt şi tratatele de instrumente muzicale, de forme muzicale şi de contrapunct şi fugă. De remarcat în compoziţiile sale este o armonioasă îmbinare între elementele impresionismului francez, ale neoromantismului german şi cu ale trăsăturilor muzicii populare româneşti. Una dintre cele mai cunoscute lucrări este Suita simfonică „Prin munţii Apuseni”, care cuprinde patru tablouri simfonice — Pe Arieş în sus, Cetăţile Ponorului, Izbuc (Tarantella) şi Gheţarul Scărişoara. Izbuc, piesa pe care o vom asculta, vine de la numele izvoarelor cu apă intermitentă, care izbucnesc dintr-odată din pământ, pentru ca mai apoi să dispară ca şi cum n-ar fi existat niciodată. Este o piesă scurtă, foarte reuşită. Era nelipsită, ca fond muzical, la jurnalele de ştiri de pe vremuri.