Avancronica de Vineri 20 decembrie
Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 20 decembrie
Înainte cu câteva zile de Crăciun, în 20 decembrie, vom asculta o lucrare monumentală — Oratoriul Messiah de Georg Friedrich Händel. Ultima prezenţă a oratoriului, pe scena Capitol, a fost la 13 decembrie 2002.
Muzicologul Harold Schonberg scria că „s-ar putea să fie chiar cea mai populară piesă de muzică corală compusă vreodată”. După 35 de ani de efort creator, când scrisese 46 de opere în stil italian, Händel constată că valoarea artistică a acestui gen musical este îndoielnică. Pe când se gândea ce orientare nouă să abordeze, Charles Jennens i-a adus manuscrisul unui oratoriu intitulat Messiah, bazat pe fragmente din Biblie, descriind viaţa lui Iisus Cristos. Până atunci Händel stătuse departe de patimile disputelor religioase. S-a bucurat că subiectul oratoriului era figura principală a religiei creştine, mai ales că ar fi avut un cert ecou în publicul său. De aceea a prezentat pentru prima dată oratoriul în Irlanda şi nu la Londra, considerând că în Irlanda tradiţia catolicismului era mai veche şi mai puternică. Să remarcăm faptul că nu este vorba de o lucrare cu caracter liturgic, neputând fi încadrată în ceremoniile bisericii şi nici nu a fost destinată a fi executată în biserică. Nu este nici o operă cu caracter dramatic sau liric, neexistând acţiuni sau descrieri de sentimente, ci doar meditaţii pe texte biblice. Prin prezentarea vieţii lui Cristos, el transformă mitul mesianic într-un simbol uman, prin termeni alegorici dezvoltând elanul nădejdii, suportul miraculos al vieţii omeneşti.
Avancronica de Vineri 13 decembrie
Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 13 decembrie
Cu toate că se petrece vineri, 13 decembrie, programul concertului simfonic ne va aduce multă bucurie. Maestrul Mark Kadin va conduce de la pupitrul dirijoral Concertul pentru pian şi orchestră în la minor, op.16 de Edvard Grieg, selecţiuni din Baletul „Lacul lebedelor” de Piotr Ilici Ceaikovski şi - tot de Ceaikovski, Suita „Spărgătorul de nuci”.
Concertul pentru pian de Edvard Grieg este binecunoscut şi foarte iubit la Timişoara, ca şi pretutindeni. În aprilie 1868, se naşte Alexandra, dăruind familei Grieg multă bucurie. În vară se vor afla toţi într-un mic sat din Danemarca. Acolo se naşte capodopera sa: concertul pentru pian. În august în timp ce lucra la concert, află că prietenul său, compozitorul norvegian Halfdan Kjerulf, a încetat din viaţă. Datorită acestui fapt, pe lângă multă bucurie, vom întâlni în paginile concertului şi umbre de melancolie.
Este una din cele mai importante şi caracteristice lucrări ale lui Grieg datorită inventivităţii, înveşmântării melodice şi a unei orchestraţii pline de fantezie şi originalitate. Deşi compozitorul era un excelent pianist, totuşi el a încredinţat premiera concertului, 3 Aprilie 1869, pianistului Edmund Neupert. În 1879, Grieg îl interpretează în sala Gevandhaus din Leipzig.
Avancronica de Vineri 6 decembrie
Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 6 decembrie
Personaj legendar şi mitic, Moş Nicolae, ne aduce în dar pe scena Capitol un medalion Mozart, mai precis trei concerte pentru pian şi orchestră. Dirijorul şi pianistul Pascal Godart, împreună cu pianista Alexandra Mihaela Vizman ne vor oferi o demonstraţie elocventă despre diversitatea şi prospeţimea concertelor pentru pian ale genialului compozitor. Protagoniștii au ales pentru seara de vineri, 6 decembrie, concertele nr.13, 24 şi 23, respectiv cele cu numerele 415, 491 şi 488 din catalogul întregii creaţii mozartiene.
Instrumentul preferat al marelui compozitor a fost pianul, pentru care a scris 27 de concerte. În anul 1781 a hotărât să-şi continue cariera în marea capitală — Viena. A riscat astfel postul sigur şi călduţ de la Curtea din Salzburg pentru o incertă carieră în vestitul oraş muzical. Urma să se întreţină din compoziţie, profesorat şi din concerte solistice. Spera să obţină aprecierea mai marilor zilei şi a populaţiei locale. În toamna târzie şi iarna lui 1782 a compus o serie de trei concerte pentru pian, cunoscute azi sub numele de concertele vieneze. Primul concert pe care-l vom asculta, cel de-al treilea din serie, este în do major. Orchestraţia a fost făcută pentru corzi, dar şi pentru oboi, fagoţi, corni, trompete şi timpani. A compus şi o variantă numai cu cvartet de coarde, pentru a putea fi interpretată în spaţii mai mici, camere şi saloane. Tonalitatea, structura muzicală şi componenţa orchestrei, i-au determinat pe critici să asocieze concertul, oarecum, cu muzica militară. Prima audiţie s-a petrecut la Viena, la 23 martie 1783, la pian fiind compozitorul.
