Avancronica de Vineri 13 decembrie
Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 13 decembrie
Cu toate că se petrece vineri, 13 decembrie, programul concertului simfonic ne va aduce multă bucurie. Maestrul Mark Kadin va conduce de la pupitrul dirijoral Concertul pentru pian şi orchestră în la minor, op.16 de Edvard Grieg, selecţiuni din Baletul „Lacul lebedelor” de Piotr Ilici Ceaikovski şi - tot de Ceaikovski, Suita „Spărgătorul de nuci”.
Concertul pentru pian de Edvard Grieg este binecunoscut şi foarte iubit la Timişoara, ca şi pretutindeni. În aprilie 1868, se naşte Alexandra, dăruind familei Grieg multă bucurie. În vară se vor afla toţi într-un mic sat din Danemarca. Acolo se naşte capodopera sa: concertul pentru pian. În august în timp ce lucra la concert, află că prietenul său, compozitorul norvegian Halfdan Kjerulf, a încetat din viaţă. Datorită acestui fapt, pe lângă multă bucurie, vom întâlni în paginile concertului şi umbre de melancolie.
Este una din cele mai importante şi caracteristice lucrări ale lui Grieg datorită inventivităţii, înveşmântării melodice şi a unei orchestraţii pline de fantezie şi originalitate. Deşi compozitorul era un excelent pianist, totuşi el a încredinţat premiera concertului, 3 Aprilie 1869, pianistului Edmund Neupert. În 1879, Grieg îl interpretează în sala Gevandhaus din Leipzig.
Avancronica de Vineri 6 decembrie
Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 6 decembrie
Personaj legendar şi mitic, Moş Nicolae, ne aduce în dar pe scena Capitol un medalion Mozart, mai precis trei concerte pentru pian şi orchestră. Dirijorul şi pianistul Pascal Godart, împreună cu pianista Alexandra Mihaela Vizman ne vor oferi o demonstraţie elocventă despre diversitatea şi prospeţimea concertelor pentru pian ale genialului compozitor. Protagoniștii au ales pentru seara de vineri, 6 decembrie, concertele nr.13, 24 şi 23, respectiv cele cu numerele 415, 491 şi 488 din catalogul întregii creaţii mozartiene.
Instrumentul preferat al marelui compozitor a fost pianul, pentru care a scris 27 de concerte. În anul 1781 a hotărât să-şi continue cariera în marea capitală — Viena. A riscat astfel postul sigur şi călduţ de la Curtea din Salzburg pentru o incertă carieră în vestitul oraş muzical. Urma să se întreţină din compoziţie, profesorat şi din concerte solistice. Spera să obţină aprecierea mai marilor zilei şi a populaţiei locale. În toamna târzie şi iarna lui 1782 a compus o serie de trei concerte pentru pian, cunoscute azi sub numele de concertele vieneze. Primul concert pe care-l vom asculta, cel de-al treilea din serie, este în do major. Orchestraţia a fost făcută pentru corzi, dar şi pentru oboi, fagoţi, corni, trompete şi timpani. A compus şi o variantă numai cu cvartet de coarde, pentru a putea fi interpretată în spaţii mai mici, camere şi saloane. Tonalitatea, structura muzicală şi componenţa orchestrei, i-au determinat pe critici să asocieze concertul, oarecum, cu muzica militară. Prima audiţie s-a petrecut la Viena, la 23 martie 1783, la pian fiind compozitorul.
Avancronica de Vineri 29 noiembrie
Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 29 noiembrie
Concertul simfonic din 29 noiembrie se va desfăşura în parteneriat cu Asociaţia Salvaţi Patrimoniul Timişoarei. Dirijor va fi maestrul Gheorghe Costin.
Din program fac parte două lucrări simfonice ce aparţin lui Felix Mendelssohn-Bartholdy — Uvertura „Hebridele” op.26 şi Simfonia nr.4 în la major, op.90, „Italiana”. Între ele, o lucrare concertantă compusă de Piotr Ilici Ceaikovski — Concertul pentru pian şi orchestră nr.1 în si bemol minor, op.23.
Prima vizită a lui Mendelssohn în Anglia, în 1829, a prilejuit naşterea Simfoniei nr.3 — Scoţiana şi Uvertura Hebridele. În aceste insule scoţiene compozitorul a fost impresionat de grota lui Fingal, o peşteră lungă de 11 metri şi cu o adâncime de 61 şi al cărei tavan se sprijină pe piloni de bazalt. Primul ei titlu a fost Insula singuratică, dar mai apoi, odată cu revizuirile succesive, a primit numele de Grota lui Fingal, sau simplu — Hebridele. Dilema circulaţiei ambelor pe afişele de concert se datorează primului editor care a hotărât că Grota lui Fingal este un titlu mai sugestiv, mai direct, faţă de titlul lui Mendelssohn care i se părea prea general, prea ambiguu. Primele schiţe au fost efectuate la Roma în 1830, dar munca la uvertură a mai continuat încă trei ani. Compozitorul nu era mulţumit din cauza faptului că muzica nu reuşea să transmită complexitatea sentimentelor resimţite. Premiera a fost în 1832, la Londra, într-un concert în care a fost programată şi Uvertura la „Visul unei nopţi de vară”.