Avancronica de concert Vineri 11 APRILIE Ora 19
Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 11 APRILIE Ora 19
Pentru concertul simfonic din 11 aprilie, maestrul Radu Popa ne propune următorul program — Uvertura la Opera „Forţa destinului” de Giuseppe Fortunato Francesco Verdi, Concertul pentru pian şi orchestră în la minor op.54 de Robert Alexander Schumann şi Simfonia I în do minor op.68 de Johannes Brahms. Verdi a fost unul dintre cei mai mari compozitori de operă din secolul XIX. A compus peste 20 de titluri. Încă de la jumătatea secolului, ele erau cunoscute şi admirate în Rusia. Direcţia teatrelor imperiale din Petersburg i-a comandat o operă care să fie prezentată prima oară în Rusia. Astfel se naşte La forza del destino cântată în premieră la Petersburg, la 10 noiembrie 1862. Subiectul operei a fost luat din drama spaniolă Don Alvar, care prezintă fragmente în legătură cu asuprirea de către spanioli a popoarelor din America Latină. Nu subiectul, ci libretul a fost lamentabil, motiv pentru care azi opera se cântă mai rar. Uvertura este o splendidă pagină întâlnită des pe afişele de concert. Este probabil cea mai iubită uvertură, dar să nu uităm că multe dintre operele sale nu au uvertură, doar mici preludii de pregătire a atmosferei.
Avancronica de concert Vineri 4 APRILIE Ora 19
Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 4 APRILIE Ora 19
Vineri, 4 aprilie, se deschide festivalul anual al Filarmonicii „Banatul” Timişoara Muzicală, a XXXIX-a ediţie. Concertul inaugural cuprinde Triplul concert pentru vioară, violoncel, pian şi orchestră, în do major op.56 de Ludwig van Beethoven, Uvertura la opera „Maeştrii cântăreţi din Nürnberg” de Richard Wagner şi Suita din opera „Cavalerul Rozelor” op. 59 de Richard Strauss. Destul de puţini compozitori au scris concerte pentru trei instrumente. În România au compus Alfredo Casella, Paul Constantinescu şi Wilhelm Georg Berger. Este destul de dificil să uneşti cele trei instrumente într-un discurs solistic, care să fie acompaniat de o orchestră mare. Un asemenea trio, ca lucrare de muzică de cameră este oarecum simplu, considerând că acompaniamentul temelor poate fi executat pe rând de cele trei instrumente. Doar un geniu ca Beethoven a ştiut să realizeze un triplu concert foarte reuşit, care a cucerit faimă internaţională. Bunăoară, el a înţeles că registrul grav al violoncelului, nu este prea compatibil cu cel al viorii, astfel că a compus partea de violoncel într-un registru mai înalt, apropiat celui al violei. A făcut în aşa fel încât orchestra şi trioul solist să se potrivească împreună, evitând un conflict muzical. Cele câteva momente de contrast, cum ar fi la finalul primei părţi, au rolul de a crea puţină tensiune, necesară în manifestarea estetică a sentimentelor. Mai este de menţionat că pentru o lucrare beethoveniană, partea a doua este neaşteptat de scurtă şi faptul că ea se leagă de partea a treia, în scopul realizării unităţii. Ca şi alte compoziţii ale sale, el a scis lucrarea pentru Arhiducele Rudolf von Habsburg-Lothringen. Dorea ca acest susţinător al său, care îi era elev, să execute partea de pian, să-şi poată evidenţia talentul. Nu se ştie de ce, Arhiducele nu a interpretat niciodată acest concert. În schimb, a cântat partea de pian, la prima audiţie de la Viena, alt protector al său, Prinţul Maximilian Fürst von Lobkowitz, căruia Beethoven i-a dedicat lucrarea. Vineri seara, soliştii concertului vor fi violonista Corina Belcea, violoncelistul Antoine Lederlin şi pianista Atena Carte.
Avancronica de concert Vineri 28 MARTIE Ora 19
Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 28 MARTIE Ora 19
O seară romantică la fine de martie, ne propune dirijorul francez, maestrul Michael Cousteau. Pentru început vom asculta Uvertura la opera „Freischütz”de Carl Maria von Weber.
Carl Maria von Weber fost nu numai compozitor, dar şi dirijor, pianist şi critic muzical. Născut în noiembrie 1786, dintr-o familie de muzicieni, Weber, care a moştenit titlul de baron de la tatăl său, a fost unul dintre reprezentanţii de seamă ai romantismului în Germania. Era un om mai degrabă scund, slab şi bolnăvicios. Datorită unei malformaţii congenitale la şold, avea un mers şchiopătat. Trebuie să amintim că romantismul timpuriu, al cărui reprezentant a fost, s-a oglindit şi în viaţa sa destul de aventuroasă. Cheltuia peste posibilităţi, savura viaţa din plin, fapte care l-au determinat pe rege să-l arunce în închisoarea datornicilor. Chiar şi articolele critice pe care le scria erau marcate de dominaţia sentimentelor şi de hiperbolizarea trăirilor sufleteşti. Probabil că lui i se datorează obiceiul de a se scrie note explicative în programele de sală în legătură cu lucrările ce vor fi cântate. Ca dirijor, dorea să formeze şi să informeze publicul. Cu toate că înainte a fost compus Flautul fermecat de Mozart şi mai apoi Fidelio de Beethoven, critica a socotit că, deşi foarte valoroase, nu acestea au pus bazele unei şcoli germane de operă. Weber a fost şi este socotit creatorul operei romantice germane în special datorită operei „Freischütz” — cea mai cunoscută şi iubită dintre lucrările sale. Tradiţia iniţiată de Weber a fost dusă mai departe de Richard Wagner. Succesul colosal avut de opera „Freischütz” la premieră se repetă şi atunci când uvertura la această operă este interpretată pe scenele de concert. Carl Maria von Weber s-a stins din viaţă la doar 40 de ani.