Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 28 FEBRUARIE Ora 19

Salbă de bijuterii muzicale în concertul simfonic de vineri, 28 februarie. Concertul de „mărţişor” va debuta cu Tarantella de Marţian Negrea. Reprezentant de seamă al şcolii muzicale româneşti, Negrea s-a născut în anul 1893 în Valea Viilor, lângă Sibiu. Şi-a desăvârşit studiile muzicale la Viena, devenind mai apoi profesor la Conservatorul din Cluj şi la cel din Bucureşti. A predat teoria formelor muzicale, contrapunct şi muzică de cameră. Pe lângă o listă importantă de compoziţii a rămas şi un celebru tratat de armonie, editat la Editura Muzicală în 1958. Importante sunt şi tratatele de instrumente muzicale, de forme muzicale şi de contrapunct şi fugă.  De remarcat în compoziţiile sale este o armonioasă îmbinare între elementele impresionismului francez, ale neoromantismului german şi cu ale trăsăturilor muzicii populare româneşti.  Una dintre cele mai cunoscute lucrări este Suita simfonică „Prin munţii Apuseni”, care cuprinde patru tablouri simfonice — Pe Arieş în sus, Cetăţile Ponorului, Izbuc (Tarantella) şi Gheţarul Scărişoara. Izbuc, piesa pe care o vom asculta, vine de la numele izvoarelor cu apă intermitentă, care izbucnesc dintr-odată din pământ, pentru ca mai apoi să dispară ca şi cum n-ar fi existat niciodată. Este o piesă scurtă, foarte reuşită. Era nelipsită, ca fond muzical, la jurnalele de ştiri de pe vremuri.

Timp de aproximativ 17 minute vom asculta un concert pentru pian şi orchestră inedit — „Concertul patetic” de Franz Liszt, în interpretarea pianistului Sorin Petrescu, solist al Filarmonicii „Banatul”. Prezenţă interesantă în ansamblul lucrărilor pentru pian, acest concert a fost compus iniţial pentru două piane, fără acompaniament de orchestră. Pentru că pianul solo nr.1 avea o partitură mai dificilă, Liszt a realizat o variantă şi pentru pian solo cu acompaniament pe care doar l-a schiţat. Versiunea pe care o vom asculta a fost orchestrată de Gábor Darvas. Bernstein a fost nu numai  un mare compozitor şi dirijor celebru, dar a fost şi un foarte bun pianist. Simfonia sa nr.2, cu pian obligat, cuprinde şi „Masca” („The Masque”) pe care vineri seara o va interpreta tot Sorin Petrescu, acompaniat doar de percuţie, solo contrabas, harpă şi celestă. Vom savura o interesantă sinteză între stilul clasic, jazz şi aşa-numitul stil Broadway.   Urmează Suita „Spărgătorul de nuci” de Piotr Ilici Ceaikovski.

Este vorba despre un extras de 6 piese din baletul-feerie în două acte şi trei tablouri după un subiect al lui A. Dumas, care l-a prelucrat după basmul lui E.T Hoffmann. Totul porneşte de la un spărgător de nuci primit cadou de Crăciun de micuţa Maria. Văzând cât de mult ţine aceasta la cadou, băieţii răutăcioşi iau spărgătorul şi îl strică. Neputând să doarmă de grija micii unelte, Maria se furişează în camera unde era aceasta şi de aici începe însufleţirea tuturor păpuşilor şi obiectelor. Bineînţeles, spărgătorul de nuci se transformă într-un prinţ frumos. De fapt este o alegorie a vieţii omeneşti cu bune şi rele. În istoria muzicii mai întâlnim legarea simfonismului cu subiectul marionetelor însufleţite: Cutia cu jucării compusă de Claude Debussy sau Petruşca lui Igor Stravinski. 

Concertul simfonic, ce va fi dirijat de maestrul Marius Hristescu, se va încheia cu celebra pagină muzicală — Dansurile Polovţiene de Alexandr Borodin.

Este o muzică de balet din actul II la operei Cneazul Igor. În Rusia feudală, polovţienii erau războinici nomazi din stepă, pe care noi îi cunoaştem sub denumirea de cumani. Igor şi fiul său Vladimir pleacă să lupte cu aceştia, dar devin prizonieri. Ciudat prizonierat, căci ei sunt trataţi de către han cu distracţii şi plăceri, printre care şi vestitele dansuri polovţiene.  Partea corală este susţinută de corul „Ion Românu” al filarmonicii, pregătit de maestrul Iosif Todea.

Mircea Tătaru