Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 4 APRILIE Ora 19

Vineri, 4 aprilie, se deschide festivalul anual al Filarmonicii „Banatul” Timişoara Muzicală, a XXXIX-a ediţie. Concertul inaugural cuprinde Triplul concert pentru vioară, violoncel, pian şi orchestră, în do major op.56 de Ludwig van Beethoven, Uvertura la opera „Maeştrii cântăreţi din Nürnberg” de Richard Wagner şi Suita din opera „Cavalerul Rozelor” op. 59 de Richard Strauss. Destul de puţini compozitori au scris concerte pentru trei instrumente. În România au compus Alfredo Casella, Paul Constantinescu şi Wilhelm Georg Berger. Este destul de dificil să uneşti cele trei instrumente într-un discurs solistic, care să fie acompaniat de o orchestră mare. Un asemenea trio, ca lucrare de muzică de cameră este oarecum simplu, considerând că acompaniamentul temelor poate fi executat pe rând de cele trei instrumente. Doar un geniu ca Beethoven a ştiut să realizeze un triplu concert foarte reuşit, care a cucerit faimă internaţională. Bunăoară, el a înţeles că registrul grav al violoncelului, nu este prea compatibil cu cel al viorii, astfel că a compus partea de violoncel într-un registru mai înalt, apropiat celui al violei. A făcut în aşa fel încât orchestra şi trioul solist să se potrivească împreună, evitând un conflict muzical. Cele câteva momente de contrast, cum ar fi la finalul primei părţi, au rolul de a crea puţină tensiune, necesară în manifestarea estetică a sentimentelor. Mai este de menţionat că pentru o lucrare beethoveniană, partea a doua este neaşteptat de scurtă şi faptul că ea se leagă de partea a treia, în scopul realizării unităţii. Ca şi alte compoziţii ale sale, el a scis lucrarea pentru Arhiducele Rudolf von Habsburg-Lothringen. Dorea ca acest susţinător al său, care îi era elev, să execute partea de pian, să-şi poată evidenţia talentul. Nu se ştie de ce, Arhiducele nu a interpretat niciodată acest concert. În schimb, a cântat partea de pian, la prima audiţie de la Viena, alt protector al său, Prinţul Maximilian Fürst von Lobkowitz, căruia Beethoven i-a dedicat lucrarea. Vineri seara, soliştii concertului vor fi violonista Corina Belcea, violoncelistul Antoine Lederlin şi pianista Atena Carte.

În toamna anului 1861, Richard Wagner, vizitând un muzeu din Veneţia  şi privind tablouri cu teme de muzică din secolul XVI, îi revin în minte vechile sale planuri despre o operă care să descrie anumite momente din viaţa şi creaţia maeştrilor cântăreţi. A terminat  lucrarea în octombrie 1867. În seara zilei de 21 iunie 1868, are loc premiera operei „Maeştrii cântăreţi din Nürnberg”,  compozitorul scriind şi libretul. Acţiunea se petrece în secolul XVI şi este vorba, foarte succint, despre fata unui argintar, Eva, care, după spusele tatălui, se va căsători cu acela care va câştiga concursul maeştrilor cântăreţi. După toate peripeţiile şi intrigile, avem parte de un final fericit. Merită amintit faptul că în ansamblul operelor lui Wagner, aceasta se distinge şi prin faptul de a se apropia de timpurile vremii, majoritatea celorlalte referindu-se la fapte şi istorii petrecute adânc în vechime, în negura mitologiei. Este opera lui Wagner cel mai des cântată şi astfel cea mai cunoscută. Uvertura, care conţine majoritatea temelor importante şi care reprezintă personajele centrale, a fost scrisă mult înaintea finalizării operei. Wagner însuşi a dirijat-o în câteva concerte.

Prima seară de muzică a Festivalului se va încheia cu celebra suită „Cavalerul rozelor”, născută din muzica operei cu acelaşi nume a lui Strauss. După ce asimilează influenţele lui Wagner, după ce parcurge estetica lui Brahms, Liszt şi Bruckner, Richard Strauss se detaşează de toţi afirmând o artă unică şi valoroasă, o soluţie valabilă pentru arta lirică a primei jumătăţi a secolului trecut. Cu „Cavalerul rozelor” el readuce farmecul vieţii sociale şi al ambianţei vieneze a secolului XVIII. Premiera a avut loc la 26 ianuarie, 1911, la Dresda. Au existat multe aranjamente muzicale ale unor necunoscuţi care au folosit teme şi fragmente din operă. Strauss a procedat la fel în 1924, la cererea lui Hugo von Hofmannsthal, care făcuse un film cu subiectul operei. Era nevoie de o nouă aranjare muzicală deoarece în partea a doua, filmul se abate de la desfăşurarea evenimentelor din operă. O mică orchestră a cântat în timp ce se derula filmul. Forma finală a suitei, pe care o vom asculta în interpretarea orchestrei simfonice a filarmonicii, se spune că ar fi fost realizată tot de un compozitor necunoscut azi, dar care în 1945 ar fi avut acceptul lui Strauss pentru această variantă. Dirijorul concertului va fi maestrul Gheorghe Costin.

Mircea Tătaru