Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 21 Noiembrie Ora 19

De peste 20 de ani nu s-au mai auzit acordurile poemului simfonic Aşa grăit-a Zarathustra, op.30 de Richard Strauss pe scena de concert din Timişoara. Îi revine meritul maestrului Gheorghe Costin de a-l programa şi dirija vineri, 21 noiembrie, în concertul simfonic de pe scena Capitol. Strauss a scris sub titlul poemului „liber după Friedrich Nietzsche” pentru că el s-a inspirat din cartea cu acelaşi titlu a acestuia. Dar tot Strauss spunea că programele poemelor sale sunt doar stimuluri pentru crearea unor forme muzicale noi. Este un fel de a se apăra, pentru că în acea vreme veniseră naziştii la putere şi l-au numit într-o funcţie importantă în cultură. Cu toate că i-au dat această funcţie nici conducerea nazistă nu ştia ce atitudine să adopte faţă de Strauss, pentru că vedeau că acesta nu voia decât să se ocupe de compoziţiile sale. Mai mult, s-a adresat unui evreu — Ştefan Zweig, să-i scrie libretele, fapt pentru care alţii au ajuns în lagăre de concentrare. În cartea lui Nietzsche era vestită apariţia supraomului, care servea perfect filozofiei puterii de atunci din Germania. Să vedem în câteva cuvinte cine a fost Zarathustra, sau Zoroastru în legendele din România. Tot ce se ştie despre el a ajuns pe cale orală, opt secole mai târziu, pentru că el nu a formulat nimic în scris; la fel nici discipolii săi. Zarathustra s-a născut în Persia, Iranul de azi, a ajuns preot într-o lume care, influenţată de o mare diversitate de preoţi, adora mulţi zei, astfel că în zona religiei exista o mare confuzie plină de tensiuni. La 20 de ani s-a retras în munţi. Într-o peşteră, sălaşul său, a trăit o viaţă de ascetism şi rugăciuni. Acolo el pretindea că l-a întâlnit, în această  preţioasă experienţă de viaţă, pe Ahura Mazda, care înseamnă Dumnezeu — Lumina Veşnică. Poemul lui Strauss începe în momentul în care Zarathustra iese pe platoul din faţa peşterii şi cu mâinile întinse lateral, închină un imn soarelui care răsărea — o muzică de descoperire a singurei drepte credinţe. Poemul descrie mai departe coborârea lui în mijlocul semenilor pentru a propovădui această credinţă descoperită.

În prima parte a programului vom asculta Uvertura la opera Oberon de Carl Maria Friedrich Ernst von Weber, şi Concertul pentru vioară şi orchestră în re major, op.77 de Johannes Brahms.

În 1824 direcţiunea operei Covent Garden din Londra îi propune lui  Weber compunerea unei opere. Astfel se naşte Oberon, o pagină romantică a unui compozitor care a fost recunoscut drept tatăl operei romantice germane. Neglijând sfaturile doctorului său, Weber s-a mutat la Londra, a învăţat limba engleză şi a compus cântecul său de lebădă, căci la aproape două luni a murit, la doar 40 de ani.  Concertul simfonic de vineri, 21 noiembrie se va deschide cu cele trei note (do, re, mi) ale cornului care ne transferă într-o lume magică, un tărâm spiritual cu farmec supranatural.

Concertul lui Brahms este unul dintre cele mai cunoscute şi iubite concerte de vioară. Este început în vara anului 1878 şi se înscrie în aproape acelaşi tipar ca şi concertele pentru pian şi orchestră, adică o simfonie cu un instrument solistic. El reia estetica concertului lui Beethoven în sensul exploatării resurselor expresive, profund dramatice ale viorii, demonstrând că acest instrument nu este numai pentru virtuozitate, fantezii şi efecte lirice. Brahms a dedicat acest concert lui Joachim, care pe tot parcursul elaborării l-a sfătuit în legătură cu partea solistică. Deasemenea, Joachim a compus cadenţa părţii întâi, cea mai des cântată pe scenele de concert. Interpretul concertului va fi violonistul Gabriel Popa, solist al Filarmonicii „Banatul”.

Mircea Tătaru