Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 13 decembrie

Cu toate că se petrece vineri, 13 decembrie, programul concertului simfonic ne va aduce multă bucurie. Maestrul Mark Kadin va conduce de la pupitrul dirijoral Concertul pentru pian şi orchestră în la minor, op.16 de Edvard Grieg, selecţiuni din Baletul „Lacul lebedelor” de Piotr Ilici Ceaikovski şi - tot de Ceaikovski, Suita „Spărgătorul de nuci”.

Concertul pentru pian de Edvard Grieg este binecunoscut şi foarte iubit la Timişoara, ca şi pretutindeni. În aprilie 1868, se naşte Alexandra, dăruind familei Grieg multă bucurie. În vară se vor afla toţi într-un mic sat din Danemarca. Acolo se naşte capodopera sa: concertul pentru pian. În august în timp ce lucra la concert, află că prietenul său, compozitorul norvegian Halfdan Kjerulf, a încetat din viaţă. Datorită acestui fapt, pe lângă multă bucurie, vom întâlni în paginile concertului şi umbre de melancolie.

Este una din cele mai importante şi caracteristice lucrări ale lui Grieg datorită inventivităţii, înveşmântării melodice şi a unei orchestraţii pline de fantezie şi originalitate. Deşi compozitorul era un excelent pianist, totuşi el a încredinţat premiera concertului, 3 Aprilie 1869, pianistului Edmund Neupert. În 1879, Grieg îl interpretează în sala Gevandhaus din Leipzig.

Vineri seara ne vom bucura de acest concert datorită pianistei Cătălina Butcaru şi orchestrei simfonice a Filarmonicii „Banatul”.

Celebră compoziţie a lui Ceaikovski „Lacul lebedelor” este un balet al cărui libret a fost scris de Vladimir Berghicev şi Vasili Ghelzer. Este vorba de o veche legendă, probabil germană. Aceasta datorită numelor personajelor principale, nume de rezonanţă germană — Siegfried şi Odette. Textul iniţial a fost de mai multe ori modificat. Legenda spune despre mai multe prinţese transformate de un vrăjitor rău în lebede. Ca şi în basmele mai multor popoare, vraja se poate ridica doar de iubirea unui prinţ. Premiera s-a petrecut la Teatrul Mare din Moskova, la 4 martie 1877. Publicul nu a sesizat frumuseţeea muzicii şi coregrafia, astfel că nu s-a înregistrat succesul scontat. După moartea compozitorului a fost modificată coregrafia şi s-a cosmetizat partitura. În noua sa formă, baletul a avut premiera la 15 ianuarie 1895, cu un meritat succes.

S-au extras selecţiuni din această variantă, alcătuindu-se o suită, aceea pe care o vom asculta în concertul de vineri.

La finalul concertului vom asculta Suita „Spărgătorul de nuci” . Este vorba despre un extras de 6 piese din baletul-feerie în două acte şi trei tablouri după un subiect al lui Alexandre Dumas, care l-a prelucrat după basmul lui E.T. Hoffmann. Totul porneşte de la un spărgător de nuci primit cadou de Crăciun de micuţa Maria. Văzând cât de mult ţine aceasta la cadou, băieţii răutăcioşi iau spărgătorul şi îl strică. Neputând să doarmă de grija micii unelte, Maria se furişează în camera unde era aceasta şi de aici începe însufleţirea tuturor păpuşilor şi obiectelor. Bineînţeles, spărgătorul de nuci se transformă într-un prinţ frumos. De fapt este o alegorie a vieţii omeneşti cu bune şi rele. În istoria muzicii mai întâlnim legarea simfonismului cu subiectul marionetelor însufleţite: Cutia cu jucării compusă de Claude Debussy sau Petruşca lui Igor Stravinski.

Mircea Tătaru