Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 16 octombrie

Un nou medalion Ludwig van Beethoven pe scena Filarmonicii „Banatul”. Vom putea asculta, sub conducerea maestrului Ştefan Novak, Uvertura „Leonora” nr.2 op.72a, Cantata pentru cor şi orchestră „Mare liniştită şi călătorie fericită” op.112 şi Concertul pentru pian şi orchestră nr.5 în mi bemol major, op.73 „Imperialul” .

Pentru singura operă compusă — Fidelio, Beethoven a compus nu mai puţin de patru uverturi. Doar una dintre ele nu are numele de Leonora, Beethoven dându-i numele de Uvertura la Fidelio. Pe scena Capitol suntem obişnuiţi să ascultăm a treia uvertură denumită chiar Leonora III. Vineri vom avea ocazia să ascultăm varianta a doua din cele patru. Este ocazia să spunem câteva cuvinte despre subiect. Acţiunea a fost sugerată de un fapt real petrecut în Franţa, în perioada revoluţiei, dar a fost plasată de Beethoven în Spania, la sfârşitul secolului XVIII. Sălbaticul tiran Don Pizzaro, guvernatorul unei închisorii în care este ţinut prizonier pe nedrept Florestan, este în aşteptarea vizitei ministrului, Don Fernando. Speriat de ce va descoperi acesta, hotărăşte să-l omoare pe deţinut. Fidelio este de fapt Leonora, soţia lui Florestan care, sub nume şi haine bărbateşti intră în închisoare cu scopul de a-l salva. La final, când Pizzaro este gata să-l lovească pe Florestan, intervine Leonora cu un pistol, salvându-şi sotul. Desigur, apare ministrul, îl îndepărtează pe guvernator şi îi eliberează pe deţinuţi.  

„Mare calmă şi călătorie fericită” este o cantată pentru cor şi orchestră compusă de Beethoven pe versuri de Johann Wolfgang Goethe. Ei s-au întâlnit într-o vacanţă la Teplitz, în 1812, unde au petrecut multe ore împreună. Doi ani mai târziu, Bethoven a combinat două poeme ale lui Goethe şi a compus lucrarea pe care o vom asculta vineri seara. Mai târziu, Mendelssohn a compus o uvertură de concert cu acelaşi titlu. Este totuşi o diferenţă de abordare. Compoziţia lui Beethoven, deşi este într-o singură parte, cu o durată de 7- 8 minute, conţine două idei contrastante. Mare calmă, pe atunci, în perioada de înaintea navelor cu abur, era un pericol, deoarece vasele cu pânze nu puteau înainta. În secţiunea a doua  se porneşte vântul şi navele pot pleca liniştite. Corul a fost pregătit de maestrul Iosif Todea.

Concertul pentru pian şi orchestră nr.5, mai este cunoscut sub numele de „Imperialul” şi este dedicat arhiducelui Rudolf. Arhiducele, cu numele întreg de Rudolf Johann Joseph Rainer Habsburg, era prietenul şi elevul lui Beethoven, acesta dedicându-i mai multe lucrări. În mod neobişnuit pentru muzicienii acelor timpuri, dar tipic pentru caracterul lui Beethoven, titanul muzicii nu i-a dedicat lucrările pentru bani sau pentru poziţia înaltă pe care o avea pe atunci Arhiducele. Era pur şi simplu recunoscător pentru atenţia şi prietenia de care se bucura din partea lui Rudolf. Dovada este că a rămas acelaşi prieten şi atunci când acesta a căzut în dizgraţia puterii din acea vreme. Trebuie de asemenea să subliniem că numele de „Imperialul”, nu a fost dat de Beethoven. Lucrarea a fost terminată în 1809, în timp ce trupele napoleoniene invadau Viena, mulţi crezând că numele a fost un omagiu, un gest de admiraţie pentru împăratul francez. Beethoven însă, se lămurise de intenţiile lui Napoleon încă după compunerea Simfoniei a III-a, „Eroica”, astfel că la momentul scrierii concertului îi nutrea acestuia doar ură şi dispreţ. Supranumele i-a fost pus de cei care considerau că acest ultim concert de pian este o lucrare monumentală, plină de măreţie şi eroism. Solistul concertului de vineri, 16 octombrie,  va fi pianistul Dragoş Mihăilescu.

Mircea Tătaru