Vinaora Nivo SliderVinaora Nivo SliderVinaora Nivo SliderVinaora Nivo Slider

ProPhilarmonia

<<  Aprilie 2017  >>
 Lu  Ma  Mi  Jo  Vi  Sâ  Du 
       2
  4  5  6  8  9
1011121516
17192022
2426

Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 17 martie

Cu câţiva ani în urmă, Filarmonica „Banatul”, încurajată de faptul că atât în Timişoara cât şi în colectivul instituţiei extistă familii de muzicieni de mare calitate artistică, a iniţiat un ciclu de concerte unde protagoniştii să fie membrii acestor familii. Vineri, 17 martie, este oferit publicului un nou concert aflat sub genericul — Familii de muzicieni. Dacă săptămâna trecută am fost alintaţi de sunetele chitarelor, de această dată pianul va acapara atenţia melomanilor. Dacă vioara este regina, pianul este regele, un maiestuos instrument care, cu toată dimensiunea sa, este inclus în orchestra simfonică, în muzica de cameră, ca acompaniator, dar mai ales ca instrument solist. Într-o avancronică trecută când, la fel ca şi vineri, familia Mihăilescu a fost vedeta evenimentului, îmi puneam întrebarea valabilă şi astăzi — câtă muzică răsună în casă atunci când Ioan, Dinu, Manuela şi Dragoş cântă fiecare la pianul său?

Seara muzicală de vineri va debuta cu Concertul pentru pian şi orchestră nr.23 în La major, KV 488 de Wolfgang Amadeus Mozart. Instrumentul preferat al genialului compozitor a fost pianul, pentru care a scris 27 de concerte. Unul din cele mai reuşite este cel în La major, nr.23, un concert luminos, abundent în melodii şi caracterizat printr-o poetică profundă dar senină. În general, tonalitatea de la major are o semnificaţie psihologică la Mozart, majoritatea lucrărilor compuse în această tonalitate caracterizându-se prin seninătate, optimism, deschidere spre bucuriile vieţii. Concertul va fi interpretat de Ioan Mihăilescu.

În continuare vom asculta Concertul pentru pian şi orchestră nr.1 în Mi bemol major de Fanz Liszt. Copil minune, Franz Liszt a fost un virtuoz al pianului, continuând tradiţia marilor virtuozi ai viorii şi pianului deschisă de Paganini. De la 13 ani era deja celebru în marile centre ale Europei, mai apoi statornicit în glorie la Paris. Faima sa de interpret, improvizator de geniu şi mai apoi compozitor, a depăşit cu mult notorietatea potentaţilor muzicali ai vremii. Prima audiţie a concertului a fost la 17 februarie 1853, la Weimar. Protagoniştii au fost doi superromantici, doi teribili ai acelor ani: Berlioz — dirijor şi Liszt — la pian. Concertul nr. 1 oglindeşte o nouă concepţie introdusă în forma concertantă şi se cântă fără pauze între părţi. Nu numai în poemele simfonice şi-a inventat propriile forme şi abordări originale, dar şi în acest concert pentru pian, unde demonstrează că era foarte inventiv în a jongla cu uşurinţă şi în domeniul tematic. Tema concertului va îndeplini mai multe funcţii, ea este aranjată să fie al doilea subiect, iar mai apoi tot ea devine temă pentru final, asigurând unitate, fără ca Liszt să apeleze la vechile forme consacrate. Solist va fi Dinu Mihăilescu.

Concertul simfonic, ce va fi dirijat de maestrul Alexandre Myrat, se va încheia cu „Carnavalul animalelor”, o mică suită compusă de Camille Saint-Saëns în 1886, pe când se afla în vacanţă într-un sătuleţ din Austria. Este scrisă pentru un mic grup de instrumentişti şi durează cam 23 de minute. Saint-Saëns era destul de îngrijorat că această mică şi veselă lucrare s-ar putea să-i afecteze reputaţia sa de compozitor serios, nebănuind nici o clipă că, dimpotrivă, mica suită l-a făcut deosebit de cunoscut şi popular iubitorilor de muzică. Pe timpul vieţii a fost de acord ca să fie editată şi interpretată doar o singură parte — Lebăda. El a interpretat lucrarea integral doar în compania unor prieteni apropiaţi, printre care se număra şi Franz Liszt. A mai lăsat o scrisoare în care dorea ca această minunată compoziţie să fie publicată doar după moartea sa. Prima audiţie a fost la 26 februarie 1922. În afară de publicul meloman, Carnavalul animalelor a cucerit şi admiraţia profesorilor şi a copiilor, alăturându-se cu succes celebrelor compoziţii „Petrică şi lupul” şi „Ghidul orchestral al unui tânăr”, compuse de Sergei Prokofiev, respectiv Benjamin Britten. La această ultimă lucrare a serii îşi vor da concursul soţii Mihăilescu: Manuela şi Dragoş.

Mircea Tătaru