Vinaora Nivo SliderVinaora Nivo SliderVinaora Nivo SliderVinaora Nivo Slider

ProPhilarmonia

<<  Decembrie 2017  >>
 Lu  Ma  Mi  Jo  Vi  Sâ  Du 
      1  2  3
  4  5  6  7  910
141617
1819202324
252627282930

Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 15 septembrie

Primul concert simfonic susţinut de orchestra simfonică a Filarmonicii „Banatul”, din seria celor de factură extraordinară ce se desfăşoară înaintea stagiunii, va avea loc în sala Capitol, vineri 15 septembrie, ora 19.  Maestrul Gheorghe Costin, dirijorul concertului, ne propune să-l cunoaştem pe compozitorul Filip Herşcovici, prin intermediul a trei lucrări, şi în partea a doua să ascultăm Concertul nr.5, în mi bemol major pentru pian şi orchestră op.73, de Ludwig van Beethoven.

Herşcovici s-a născut în septembrie 1906 într-o familie de evrei din Iaşi. Acolo a urmat conservatorul, iar mai apoi a continuat studiile muzicale la Academia de Muzică din Viena. Talentat şi ambiţios, nu s-a mulţumit cu ceea ce învăţa la academie, astfel că a luat lecţii particulare cu Alban Berg şi Anton Webern, doi dintre cei ce au iniţiat noua şcoală vieneză a secolului XX. Când fasciştii au invadat Austria, Herşcovici a plecat în Uniunea Sovietică, în 1940. Cum Germania înainta pe teritoriul rusesc, el s-a retras la Taşkent, în Uzbekistanul de azi, unde a stat 4 ani. După război s-a mutat la Moscova, unde a dat lecţii particulare de teoria muzicii şi compoziţie tinerilor muzicieni ruşi. A influenţat hotărâtor lumea muzicală din Rusia, mai ales prin mulţimea de muzicieni care i-au fost discipoli şi care au devenit mai apoi compozitori de mare anvergură. Pe internet există o lungă listă cu numele tuturor celor care i-au fost elevi.

Substanţa muzicii lui Herşcovici se bazează pe o analiză de esenţă a lucrărilor marilor creatori de înainte, în special a creaţiei lui Beethoven, dar fiind unul dintre cei mai buni elevi ai lui Webern, el şi-a dedicat activitatea pentru a înţelege pe deplin ideile novatoare ale maestrului său. A explorat gândurile muzicale ale lui Webern încercând să dezvolte şi mai mult fundamentul teoretic ce a stat la baza muzicii sale, dar şi a celorlalţi doi corifei ai muzicii vieneze din acea vreme — Berg şi Schömberg. Toate ideile sale, experienţele cu studenţii şi aprecieri despre devenirea muzicii se găsesc în cele patru volume ale cărţii sale — „Pe muzică” editată şi publicată după moartea sa de soţia Lena şi Klaus Linder, la Moscova în 1997. Herşcovici a fost invitat la Viena, în 1987, de către „Fundaţia Alban Berg”. A rămas acolo doi ani, după care s-a sfârşit din viaţă.

Vineri seara vom avea onoarea de a asculta trei prime audiţii absolute.

Prima lucrare se numeşte Fuga pentru orchestră. Fuga este o formă care marchează apogeul artei monotematice. Născută în evul mediu, se bazează pe principiul repetării în mod diversificat. Romanticii au evitat în general această formă, căci regulile riguroase şi clare ale fugii le îngrădeau libertatea la care năzuiau. Va fi interesant cum Herşcovici a adaptat fuga la cuceririle din vremea sa.

Urmează Kleine Kammersuite pentru orchestră. Partea întâi a concertului se va încheia cu Madrigale, pentru soprană şi orchestră. Partea solistică va fi susţinută de soprana Ana-Maria Stănoia.

Concertul pentru pian nr.5 mai este cunoscut sub numele de „Imperialul” şi este dedicat Arhiducelui Rudolf, care era prietenul şi elevul lui Beethoven, acesta dedicându-i mai multe lucrări. În mod neobişnuit pentru muzicienii acelor timpuri, dar tipic pentru caracterul lui Beethoven, acesta nu i-a dedicat lucrările pentru bani sau pentru poziţia înaltă pe care o avea pe atunci Arhiducele. Era pur şi simplu recunoscător pentru atenţia şi prietenia de care se bucura din partea lui Rudolf. Dovada este că a rămas acelaşi prieten şi atunci când acesta a căzut în dizgraţia puterii din acea vreme. Trebuie de asemenea să subliniem că numele de „Imperialul” nu a fost dat de Beethoven. Lucrarea a fost terminată în 1809, în timp ce trupele napoleoniene invadau Viena, mulţi crezând că numele a fost un omagiu, un gest de admiraţie pentru împăratul francez. Beethoven însă, se lămurise de intenţiile lui Napoleon încă după compunerea Simfoniei a III-a, „Eroica”, astfel că la momentul scrierii concertului îi nutrea acestuia doar ură şi dispreţ. Supranumele i-a fost pus de cei care considerau că acest ultim concert pentru pian este o lucrare plină de măreţie şi eroism. Solista concertului de vineri, va fi pianista Elisabeth Leonskaja, o prietenă constantă a Timişoarei.

Mircea Tătaru

Festivalul de Muzica Veche Timisoara

Festival Muzica Veche 2017

TimOrgelFest 2017

no-timorgelfest-2017-afis

Festivalul International "Iubiti Muzica Romaneasca"

afis festival RO