Vinaora Nivo SliderVinaora Nivo SliderVinaora Nivo SliderVinaora Nivo Slider

ProPhilarmonia

<<  Iulie 2018  >>
 Lu  Ma  Mi  Jo  Vi  Sâ  Du 
        1
  2  3  4  5  6  7  8
  9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031     

Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 22 iunie

Două lucrări celebre în concertul simfonic de vineri, 22 iunie, care va fi dirijat de maestrul Radu Popa — Concertul pentru pian şi orchestră în la minor, op.54 de Robert Schumann şi Poemul simfonic „Pinii din Roma”de Ottorino Respighi.

Ambianţa impunătoare a stilului simfonic abordat în conceperea concertului instrumental, inaugurat de Beethoven în ultimele sale concerte, se remarcă din plin la concertul pentru pian compus de Schumann. Ca şi la Beethoven, este evident că instrumentul preferat al lui Schumann, confidentul şi cel care i-a declanşat fantezia şi forţa creatoare este pianul. Acesta este cel mai poetic concert romantic, plin de zbucium şi contraste. Să menţionăm că prima parte, Allegro affettuoso, a fost compusă în 1841, sub denumirea de Fantezie pentru pian şi orchestră şi a avut prima audiţie într-un concert la Gewandhaus din Leipzig, având-o ca solistă pe Clara, soţia lui, iar dirijor, pe Felix Mendelssohn Bartholdy. A fost un mare succes. În 1845 mai adaugă două părţi, lucrarea devenind concertul pe care l-am ascultat de atâtea ori. Vom observa cum orchestra filarmonicii şi solista concertului, pianista Cătălina Butcaru vor constitui un ansamblu unitar, contribuind împreună, cu mijloacele specifice, la naşterea unei muzici extraordinare. Din păcate acest mare compozitor s-a stins din viaţă la 46 de ani, lăsând destule lucrări neterminate, printre care încă trei concerte pentru pian.

Prin acest minunat concert, Schumann atinge apogeul în creaţie.

Partea a doua a serii muzicale îi revine unei lucrări a compozitorului Ottorino Respighi — Poemul simfonic „Pinii din Roma”.

Împreună cu alţi câţiva compozitori italieni, el face parte din aşa-numita Generaţia 80, un grup care încerca descoperirea unui limbaj muzical propriu prin pendularea între tradiţii şi avangardă.

Este cunoscut în special pentru poemele sale simfonice, în mod deosebit pentru faimoasa Trilogie Romană, din care fac parte Fântânile din Roma, (1916), Pinii din Roma (1924) şi Serbările Romane (1928.)

Lucrările sale sunt foarte apreciate nu numai datorită talentului de melodist, dar şi ştiinţei orchestraţiei, pe care a învăţat-o de la marele orchestrator Nicolai Rimski-Korsakov în perioada cât a fost prim violist la Orchestra Teatrului din Petersburg. Compoziţia a studiat-o la Berlin cu Max Bruch.

Piesa de rezistenţă a trilogiei este compusă din patru tablouri, fiecare descriind frumuseţea şi măreţia pinilor în locuri diferite din Roma, oraş pe care Respighi l-a iubit în mod deosebit, deşi era născut la Bologna. El prezintă imaginile plasându-le în diferite momente ale zilei. Prima, Pinii de la vila Borghese, este imaginea veselă a unor copii care se joacă în grădina vilei. Următoarea imagine, mai melancolică şi întunecată descrie Pinii de lângă o catacombă, trăsăturile subterane fiind încredinţate timbrului trombonilor. Tabloul Pinii din Gianicolo, se desfăşoară seara lângă templul zeului roman, zeu cunoscut şi sub numele de Ianus, cel care anunţa începutul unui an nou. Aici Respighi introduce cântecul unei privighetori, în partitură fiind specificată necesitatea unor sunete reale de privighetoare, înregistrate prealabil. Ultimul tablou descrie rândurile de Pini de pe via Appia, dimineaţa în zori, când o armată învingătoare defilează triumfal.

Mircea Tătaru