Vinaora Nivo SliderVinaora Nivo SliderVinaora Nivo SliderVinaora Nivo Slider

ProPhilarmonia

<<  Iulie 2018  >>
 Lu  Ma  Mi  Jo  Vi  Sâ  Du 
        1
  2  3  4  5  6  7  8
  9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031     

Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Joi 28 iunie

Concertul de final de stagiune va fi dirijat de maestrul Gheorghe Costin. Joi, 28 iunie, vom asculta Concertul pentru pian şi orchestră nr.5 în mi bemol major op. 73 de Ludwig van Beethoven şi Simfonia nr.3 în la minor op.56 de Felix Mendelssohn-Bartholdy.

Concertul pentru pian şi orchestră nr.5, mai este cunoscut sub numele de „Imperialul” şi este dedicat arhiducelui Rudolf. Arhiducele, cu numele întreg de Rudolf Johann Joseph Rainer Habsburg, era prietenul şi elevul lui Beethoven, acesta dedicându-i mai multe lucrări. În mod neobişnuit pentru muzicienii acelor timpuri, dar tipic pentru caracterul lui Beethoven, titanul muzicii nu i-a dedicat lucrările pentru bani sau pentru poziţia înaltă pe care o avea pe atunci Arhiducele. Era pur şi simplu recunoscător pentru atenţia şi prietenia de care se bucura din partea lui Rudolf. Dovada este că a rămas acelaşi prieten şi atunci când acesta a căzut în dizgraţia puterii din acea vreme. Trebuie de asemenea să subliniem că numele de „Imperialul”, nu a fost dat de Beethoven. Lucrarea a fost terminată în 1809, în timp ce trupele napoleoniene invadau Viena, mulţi crezând că numele a fost un omagiu, un gest de admiraţie pentru împăratul francez. Beethoven însă, se lămurise de intenţiile lui Napoleon încă după compunerea Simfoniei a III-a, „Eroica”, astfel că la momentul scrierii concertului îi nutrea acestuia doar ură şi dispreţ. Supranumele i-a fost pus de cei care considerau că acest ultim concert de pian este o lucrare monumentală, plină de măreţie şi eroism. Solista concertului de joi, 28 iunie, va fi pianista Adela Liculescu.

Înainte de a prezenta simfonia a III-a, „Scoţiana” cum a fost denumită, trebuie să spunem că muzica lui Mendelssohn a influenţat foarte mult cultura muzicală din Anglia şi a dominat şcoala britanică. Încă de la prima vizită în Anglia, compozitorul a îndrăgit această ţară şi sentimentele au fost reciproce, după cum se vede din cronicile vremii. Englezii îl considerau cetăţean britanic. Sir George Grove, mare personalitate muzicală şi literară, care a editat propriul Dicţionar al muzicii şi muzicienilor, spunea că Mendelssohn, prin influenţa sa asupra peisajului cultural britanic, era pe jumătate englez.

Cronologic, simfonia „Scoţiana” ar trebui să fie a IV-a şi nu a III-a, fiind finalizată mai târziu decât „Italiana”. Motivul inversării provine de la faptul că schiţele sale au fost alcătuite mulţi ani înainte, cu ocazia unei călătorii în Scoţia. Mendelssohn finalizează simfonia în 1842 şi o dedică Reginei Victoria a Angliei, de unde i se mai spune şi simfonia „Victoria”. Este o lucrare simfonică originală, unde compozitorul foloseşte cu mult talent principiul revenirii ciclice, tema de început putând fi reauzită în transfigurări pe tot parcursul muzical. Toate mişcările se determină şi se condiţionează una pe alta, contribuind la efectul de tot unitar, cu atât mai mult cu cât compozitorul nu a prevăzut pauze între părţi, la fel ca în celebrul său concert pentru vioară. Romantismul muzicii sale este de departe cel mai reţinut în comparaţie cu acela al celorlalţi mari compozitori ce au activat în deceniul al treilea şi al patrulea al secolului XIX. Totuşi, această monumentală structură sonoră se integrează perfect în lucrările de referinţă care consolidează drumul spre marea simfonie romantică.

Mircea Tătaru