Vinaora Nivo SliderVinaora Nivo SliderVinaora Nivo SliderVinaora Nivo Slider

ProPhilarmonia

<<  Noiembrie 2018  >>
 Lu  Ma  Mi  Jo  Vi  Sâ  Du 
     1
  81011
12131718
19202122
262829  

Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 28 septembrie

Deşi nu este Ziua Naţională a Poloniei, care va fi în 11 noiembrie, concertul simfonic din 28 septembrie pare a fi dedicat acestei ţări. Dirijorul, maestrul Jan Milosz Zarzycki şi solistul concertului, Marian Sobula sunt polonezi. Primii doi compozitori ale căror lucrări le vom asculta, Jan Stefani şi Ignacy Jan Paderewski sunt polonezi. Excepţie face Simfonia a VII-a de Ludwig van Beethoven, din finalul concertului, care aparţine tuturor popoarelor lumii.

Jan Stefani, polonez de origine, s-a născut la Praga în 1746. Acolo a început studiile muzicale, mai apoi studiind şi în Italia. A devenit dirijorul orchestrei militare a Contelui Kinsky, la Viena şi violonist la orchestra curţii Împăratului Joseph al II-lea. La 33 de ani pleacă împreună cu un grup de muzicieni la Varşovia, la curtea Regelui Stanislaw August Poniatowski, grupul devenind treptat Orchestra Curţii Regale. Orchestra s-a risipit odată cu pierderea independenţei şi integrităţii teritoriale a Poloniei, în 1795. Lui Stefani i se datorează apariţia primei opere naţionale a Poloniei — Krakowiacy i Górale, în traducere — Cracovienii şi Muntenii. Libretul a fost scris de fondatorul teatrului polonez, Wojciech Boguslawski. După ocuparea Poloniei de către ruşi, Boguslawski a fost silit să plece în exil.  Stefani a murit la Varşovia în 1829.

Uvertura acestei opere o vom asculta în deschiderea concertului simfonic de vineri. În continuare vom asculta Concertul pentru pian şi orchestră în la minor op.17 de Ignacy Jan Paderewski. Născut în noiembrie 1860, el a devenit pe parcursul vieţii o mare personalitate muzicală şi politică a Poloniei. Fiind un pianist remarcabil, el şi-a câştigat un renume internaţional datorită concertelor şi compoziţiilor sale. A fost prim-ministru, ministul afacerilor externe şi a reprezentat Polonia la Conferinţa de Pace de la Paris din 1919. La un moment dat a părăsit Polonia fără să se mai întoarcă vreodată. S-a stabilit în America, în California, a cumpărat pământ şi a plantat viţă de vie, mai târziu vinul său devenind faimos. Concertul pentru pian, care va fi interpretat de Marian Sobula, a fost compus la 20 de ani. Fragmente au fost create la Varşovia, Zakopane, Cracovia şi la Viena. Concertul a fost dedicat profesorului său de pian, Teodor Leszetycki, foarte apreciat la Viena. Prima audiţie a fost la 20 ianuarie 1889, la Viena, solistă fiind Anetta Jessipowa, soţia lui Leszetycki.

Simfonia a VII-a a fost supradenumită de Wagner — apoteoza dansului — datorită melodicităţii sale extraordinare şi plăcerii pe care o oferă auditorului. Cu toate că Beethoven era conştient că surditatea de care suferea era un proces evident, ireversibil şi progresiv, şi-a depăşit starea depresivă reuşind să îmbine excelent elementele clasice cu noile virtuţi romantice ce apăruseră în artă. Această minunată compoziţie optimistă a obţinut de la început un imens succes la public, ba i-a impresionat chiar şi pe unii dintre cei mai ostili critici ai săi. Această simfonie este o mare exclamaţie de bucurie. Beethoven a fost un model de perfecţiune care a structurat noţiunea de frumos a tuturor generaţiior de artişti şi iubitori ai muzicii de după el. De ce muzica lui Beethoven păstrează un ascendent atât de puternic asupra tuturora? Pentru că limbajul său este mereu determinat de elemente de necesitate, de intervenţie dramatică de neînlăturat. Beethoven, primul mare romantic, a eliberat muzica de convenţii, iar pentru a se manifesta a dărâmat orice îndiguire formală. Totuşi, acest arhitect lucid, a echilibrat expresiile oricât de insolite în forme adecvate. El spunea „În simfonie mă simt cu adevărat în elementul meu. Întotdeauna aud în adâncul fiinţei mele sunetele unei mari orchestre”.

Mircea Tătaru

Deşi nu este Ziua Naţională a Poloniei, care va fi în 11 noiembrie, concertul simfonic din 28 septembrie pare a fi dedicat acestei ţări. Dirijorul, maestrul Jan Milosz Zarzycki şi solistul concertului, Marian Sobula sunt polonezi. Primii doi compozitori ale căror lucrări le vom asculta, Jan Stefani şi Ignacy Jan Paderewski sunt polonezi. Excepţie face Simfonia a VII-a de Ludwig van Beethoven, din finalul concertului, care aparţine tuturor popoarelor lumii.

   Jan Stefani, polonez de origine, s-a născut la Praga în 1746. Acolo a început studiile muzicale, mai apoi studiind şi în Italia. A devenit dirijorul orchestrei militare a Contelui Kinsky, la Viena şi violonist la orchestra curţii Împăratului Joseph al II-lea. La 33 de ani pleacă împreună cu un grup de muzicieni la Varşovia, la curtea Regelui Stanislaw August Poniatowski, grupul devenind treptat Orchestra Curţii Regale. Orchestra s-a risipit odată cu pierderea independenţei şi integrităţii teritoriale a Poloniei, în 1795. Lui Stefani i se datorează apariţia primei opere naţionale a Poloniei — Krakowiacy i Górale, în traducere — Cracovienii şi Muntenii. Libretul a fost scris de fondatorul teatrului polonez, Wojciech Boguslawski. După ocuparea Poloniei de către ruşi, Boguslawski a fost silit să plece în exil.  Stefani a murit la Varşovia în 1829.

Uvertura acestei opere o vom asculta în deschiderea concertului simfonic de vineri. În continuare vom asculta Concertul pentru pian şi orchestră în la minor op.17 de Ignacy Jan Paderewski. Născut în noiembrie 1860, el a devenit pe parcursul vieţii o mare personalitate muzicală şi politică a Poloniei. Fiind un pianist remarcabil, el şi-a câştigat un renume internaţional datorită concertelor şi compoziţiilor sale. A fost prim-ministru, ministul afacerilor externe şi a reprezentat Polonia la Conferinţa de Pace de la Paris din 1919. La un moment dat a părăsit Polonia fără să se mai întoarcă vreodată. S-a stabilit în America, în California, a cumpărat pământ şi a plantat viţă de vie, mai târziu vinul său devenind faimos. Concertul pentru pian, care va fi interpretat de Marian Sobula, a fost compus la 20 de ani. Fragmente au fost create la Varşovia, Zakopane, Cracovia şi la Viena. Concertul a fost dedicat profesorului său de pian, Teodor Leszetycki, foarte apreciat la Viena. Prima audiţie a fost la 20 ianuarie 1889, la Viena, solistă fiind Anetta Jessipowa, soţia lui Leszetycki.

Simfonia a VII-a a fost supradenumită de Wagner — apoteoza dansului — datorită melodicităţii sale extraordinare şi plăcerii pe care o oferă auditorului. Cu toate că Beethoven era conştient că surditatea de care suferea era un proces evident, ireversibil şi progresiv, şi-a depăşit starea depresivă reuşind să îmbine excelent elementele clasice cu noile virtuţi romantice ce apăruseră în artă. Această minunată compoziţie optimistă a obţinut de la început un imens succes la public, ba i-a impresionat chiar şi pe unii dintre cei mai ostili critici ai săi. Această simfonie este o mare exclamaţie de bucurie. Beethoven a fost un model de perfecţiune care a structurat noţiunea de frumos a tuturor generaţiior de artişti şi iubitori ai muzicii de după el. De ce muzica lui Beethoven păstrează un ascendent atât de puternic asupra tuturora? Pentru că limbajul său este mereu determinat de elemente de necesitate, de intervenţie dramatică de neînlăturat. Beethoven, primul mare romantic, a eliberat muzica de convenţii, iar pentru a se manifesta a dărâmat orice îndiguire formală. Totuşi, acest arhitect lucid, a echilibrat expresiile oricât de insolite în forme adecvate. El spunea „În simfonie mă simt cu adevărat în elementul meu. Întotdeauna aud în adâncul fiinţei mele sunetele unei mari orchestre”.

Mircea Tătaru

Festivalul de Muzica Veche Timisoara

Festival Muzica Veche 2018