Vinaora Nivo SliderVinaora Nivo SliderVinaora Nivo SliderVinaora Nivo Slider

ProPhilarmonia

<<  Februarie 2019  >>
 Lu  Ma  Mi  Jo  Vi  Sâ  Du 
      2  3
  4  5  6  7  910
1213141617
181920212324
25262728   

Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 15 februarie

Primul concert vocal-simfonic din acest an – vineri, 15 februarie, va fi dirijat de maestrul Radu Popa şi are în program Concertul pentru vioară şi orchestră în re major op.77 de Johannes Brahms şi Missa di Gloria pentru solişti, cor şi orchestră de Giacomo Puccini.

În toamna anului 1879, Brahms a dorit să cunoască direct atmosfera muzicală românească, astfel că a făcut un turneu de concerte, în special cu concertul său pentru vioară, pe care îl scrisese cu un an înainte. Primul oraş în care a concertat a fost Timişoara, la 15 septembrie, marcând astfel unul dintre cele mai importante evenimente muzicale şi culturale ale istoriei oraşului. În recitalul lor, Brahms şi Joachim au cântat împreună şi separat. Printre lucrări, în afară de Concertul pentru vioară în re major de Brahms, publicul a putut asculta Sonata în do minor pentru vioară şi pian de Beethoven, Ciaccona din partita pentru vioară solo de Bach şi piese pentru pian de Scarlatti, Gluck şi Schubert.

Concertul pentru vioară şi orchestră în re major, op. 77, este unul dintre cele mai cunoscute şi iubite concerte pentru vioară. Este început în vara anului 1878 şi se înscrie în aproape acelaşi tipar ca şi concertul pentru pian şi orchestră, adică o simfonie cu un instrument solistic. Brahms reia estetica concertului lui Beethoven, în sensul exploatării resurselor expresive, profund dramatice ale viorii, demonstrând că acest instrument nu este numai pentru virtuozitate, fantezii şi efecte lirice. Este semnificativ detaliul că la 11 martie 1848, tânărul Brahms asculta pentru prima oară concertul de Beethoven, fiind fascinat de frumuseţea lui şi de interpretarea măiastră a lui Joachim. De atunci se leagă extraordinara prietenie dintre Brahms şi Joachim .

Brahms a dedicat acest concert lui Joachim, care pe tot parcursul elaborării l-a sfătuit în legătură cu partea solistică. De asemenea, Joachim a compus cadenţa părţii întâi, cea mai des cântată pe scenele de concert. Protagonista concertului va fi violonista Cristina Anghelescu.

În 1951 un preot italian emigrant în America a plecat în Italia, la Lucca, oraşul unde s-a născut Puccini, pentru a descoperi un material care să-l ajute să alcătuiască o biografie a celebrului compozitor de operă. Părintele Dante del Fiorentino a descoperit o copie a Missei di Gloria, a dus-o la New York şi a organizat o prezentare în concert după 72 de ani de la premiera de la Lucca, în 1880. El a afirmat în caietul program că are meritul de a fi descoperit o lucrare pierdută, ceea ce este neadevărat, deoarece manuscrisul original se afla în posesia familiei Puccini. La 18 ani, Puccini, sub influenţa Misei solemne a lui Rossini şi a Recviemului lui Verdi, a compus lucrarea, drept exerciţiu pentru absolvirea Institutul Muzical Pacini din Lucca. După prima audiţie, care a fost un mare succes de public şi de presă, Puccini nu s-a mai preocupat să o promoveze, prins de alte proiecte. Ea a intrat în uitare. Missa di Gloria nu este o lucrare complicată, are un stil direct, are culori, vitalitate şi conţine multe schimbări de tonalitate. Numele de Gloria se pare că i-a fost atribuit deoarece această parte din misă este mai lungă şi mai importantă în economia lucrării.

Pe lângă orchestra filarmonicii şi corul „Ion Românu” pregătit de maestrul Iosif Todea, îşi dau concursul tenorul Remus Alăzăroae şi basul Lucian Oniţa.

Mircea Tataru

Festivalul de Muzica Veche Timisoara

Festival Muzica Veche 2018