Vinaora Nivo SliderVinaora Nivo SliderVinaora Nivo SliderVinaora Nivo Slider

ProPhilarmonia

<<  Iulie 2019  >>
 Lu  Ma  Mi  Jo  Vi  Sâ  Du 
  1  2  3  4  5  6  7
  8  91011121314
15161718192021
22232425262728
293031    

 Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 10 mai

Maestrul Walter Hilgers, dirijorul concertului din 10 mai, ne propune un program deosebit de pretenţios, dar adecvat nivelului Festivalului Internaţional „Timişoara Muzicală”. Vom putea asculta Uvertura la opera „Maeştrii cântăreţi din Nürnberg” de Richard Wagner, Divertimento pentru harpă, tubă şi orchestră de Willi März şi Simfonia a VI-a în la major de Anton Bruckner.

Plecat la băi la Marienbad imediat după terminarea operei „Tannhäuser”, în 1845, Wagner citeşte o carte privind istoria artei şi literaturii germane unde se vorbea şi despre concursurile ce se desfăşurau între cântăreţi, în epoca medievală. Îl încântă un atare subiect, deoarece putea compune o operă care să fie o continuare a celei pe care tocmai o terminase. Mai exista un motiv — dorea să speculeze subiectul, prezentând printr-o legendă străveche problematica actuală a muzicii timpului său. Având multe alte proiecte în minte, abandonează munca la „Maeştrii cântăreţi din Nürnberg”, cum dorea să se cheme noua operă. Aceasta mai putea aştepta. În toamna anului 1861, vizitând un muzeu din Veneţia, unde a fost invitat de prietenul său Otto Wesendonk, privind tablouri cu teme de muzică din secolul XVI, îi revin în minte vechile planuri despre maeştrii cântăreţi. Probabil şi influenţa frumoasei soţii a lui Otto, Mathilda, pe care Wagner o adora în taină, l-a determinat să reia lucrările la opera care va deveni cea mai cântată şi astfel cea mai cunoscută creaţie a sa. A terminat lucrarea în octombrie 1867.

Uvertura, care conţine majoritatea temelor importante şi care reprezintă personajele centrale, a fost scrisă mult înaintea finalizării operei. Wagner însuşi a dirijat-o în câteva concerte.

Destul de ciudată această alăturare de două instrumente complet diferite- ca sonoritate, timbru şi ambitus- pe care Willi März a încercat-o în acest Divertimento, în primă audiţie la Timişoara. Compozitor, orchestrator şi aranjor muzical, el este un muzician îndrăgostit de harpă, deşi nu cântă la acest instrument. Ştie că harpa nu se poate compara cu măreţia pianului, dar îl depăseşte prin poezie şi eleganţă. Deşi s-a străduit mereu să nu compună împotriva unui instrument solistic sau altul, ci pentru, se pare că lucrarea pe care o vom asculta este o realizare interesantă de a pune în valoare şi construi discursuri muzicale pentru două instrumente foarte diferite. Solişti vor fi Johanna Jung, la harpă şi Siegfried Jung la tubă.  

Simfonia a VI-a a avut în mod excepţional o unică versiune, faţă de alte simfonii ale lui Bruckner. El a inclus totuşi posibilitatea de prescurtare a finalului. Bruckner nu a avut fericirea de a-şi asculta lucrarea decât fragmentar. Este o capodoperă, care totuşi nu a atins popularitatea simfoniei a IV-a şi simfoniei a VII-a. Ea a căpătat un nume dat de ascultători şi critici — Filozoful. Bruckner s-a născut la Ansfelden, în Austria Superioară, la 4 septembrie 1824. Dacă ar fi să-l caracterizăm am spune că era un fel de copil al naturii, un om simplu, chiar naiv, purta haine de postav care nu i se potriveau şi vorbea în dialect. Nu era deloc brutal, doar lipsit de tact. Bunăoară, la finalul repetiţiei cu Simfonia a IV-a, „Romantica”, fiind fericit, i-a dat un bănuţ dirijorului, marelui aristocrat Hans Richter, să-şi ia o bere. Perplex, acesta a luat moneda, mai târziu prinzând-o în lanţul de la ceas. Totuşi, simfoniile sale, celelalte compoziţii, ne dezvăluie un mare arhitect al muzicii, un titan al armoniilor, cu sonorităţi de catedrală, o muzică a credinţei şi speranţei. Fiind un om profund religios, se poate afirma că aceste compoziţii uriaşe reprezintă drumul lui spre Împărăţia Domnului. În ansamblul ei, simfonia pe care o vom asculta în încheierea serii muzicale din 10 mai, îmbrătişează orizontul de la o înălţime de unde vedem seninul şi simţim bogăţia sufletului uman care vrea să cuprindă universul. În anul 1899, la trei ani după moartea compozitorului, simfonia a fost prezentată integral de către Gustav Mahler.

Mircea Tătaru

 

 

 

 

 

Festivalul de Muzica Veche Timisoara

Festival Muzica Veche 2018