BEGIN:VCALENDAR
VERSION:2.0
PRODID:-//Filarmonica Banatul Timișoara - ECPv6.10.2//NONSGML v1.0//EN
CALSCALE:GREGORIAN
METHOD:PUBLISH
X-ORIGINAL-URL:https://filarmonicabanatul.ro
X-WR-CALDESC:Events for Filarmonica Banatul Timișoara
REFRESH-INTERVAL;VALUE=DURATION:PT1H
X-Robots-Tag:noindex
X-PUBLISHED-TTL:PT1H
BEGIN:VTIMEZONE
TZID:Europe/Bucharest
BEGIN:DAYLIGHT
TZOFFSETFROM:+0200
TZOFFSETTO:+0300
TZNAME:EEST
DTSTART:20230326T010000
END:DAYLIGHT
BEGIN:STANDARD
TZOFFSETFROM:+0300
TZOFFSETTO:+0200
TZNAME:EET
DTSTART:20231029T010000
END:STANDARD
END:VTIMEZONE
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20230310T190000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20230310T203000
DTSTAMP:20260502T140809
CREATED:20230223T105539Z
LAST-MODIFIED:20230310T215516Z
UID:3332-1678474800-1678480200@filarmonicabanatul.ro
SUMMARY:Concert simfonic susținut de manageri ai instituțiilor de cultură din România
DESCRIPTION:Orchestra simfonică a Filarmonicii Banatul Timișoara\, cu KOVÁCS EMŐKE – concertmaestru\, MIHAI BADIU – fagot și OVIDIU FLORIAN ANDRIȘ – percuție\, alături de soliștii DRAGOȘ DIMITRIU – pian\, MARIN CAZACU – violoncel\, ANDREI FERMEȘANU – tenor\, FLORIN ESTEFAN – bariton și GYÖRGY LEVENTE – bas bariton\, vor susține Concertul simfonic al managerilor instituțiilor de cultură din România. \nDirijor: CRISTIAN LUPEȘ \nPrezentator: CRISTIAN RUDIC \nÎn program\, lucrări de G. GERSHWIN\, L. VAN BEETHOVEN\, G. VERDI\, G. BIZET\, W. A. MOZART\, P. I. CEAIKOVSKI\, G. DONIZETTI ș.a. \nÎn continuare\, avancronica de concert\, semnată de maestrul Mircea Tătaru: \n„Un concert cu adevărat extraordinar pe scena Sălii Capitol în 10 martie. \nCu toată vârsta mea înaintată\, nu am mai întâlnit un concert asemănător. Concertul este susţinut în întregime de solişti care sunt manageri ai unor instituţii de cultură din ţara noastră. Pe parcursul prezentării programului voi dezvălui locul de conducere al fiecărui protagonist. Concertul va fi dirijat de maestrul Cristian Lupeş\, manager al Filarmonicii de Stat Sibiu. \nGeorge Gershwin povesteşte în scrierile sale că celebra „Rapsody in blue” s-a născut în tren şi pe când zgomotul ritmic al vagonului îl pisa la cap\, din lăuntrul larmei obsedante a auzit în urechi muzica de la început până la sfârşit\, a intuit întreaga construcţie a rapsodiei. El precizează că nu temele le-a auzit\, probabil le descoperise deja\, ci toată compoziţia\, ca un întreg. Premiera a avut loc într-o după-amiază de februarie a anului 1924. Paul Whiteman şi orchestra sa intitulată Palais Royal Orchestra a interpretat rapsodia în concertul pe care l-a denumit Un experiment în muzica modernă. A fost un moment care l-a făcut celebru pe Gershwin\, a revoluţionat muzica americană\, mai apoi pe cea internaţională. Unii muzicieni\, fericiţi că au un compozitor cu adevărat american\, au spus că acest om remarcabil a scos o lady din jazz şi a introdus-o în sistemul muzicii culte. Atunci\, la premiera de la Aeolian Hall din New York City\, au fost prezenţi muzicieni de renume\, printre care John Phillip Sousa şi Sergei Rahmaninov. Solist va fi pianistul Dragoş Dimitriu\, manager al Filarmonicii Braşov. \nGyörgy Levente\, managerul Filarmonicii de Stat Târgu Mureş\, va interpreta în continuare aria lui Leporello „Madamina\, il catalogo è questo” din Opera „Don Giovanni” de Wolfgang Amadeus Mozart. În actul întâi\, Leporello\, slujitorul lui Don Giovanni\, îi arată Elvirei un catalog cu numeroasele cuceriri ale stăpânului său. De aceea\, aria mai poartă denumirea de „Aria catalogului”. \nTrecem la „Pescuitorii de perle” de Georges Bizet pentru a asculta aria „Je crois entendre encore” pe care o va interpreta tenorul Andrei Fermeşanu\, managerul Operei Naţionale Română Iaşi. Într-o convorbire agitată cu sine însuşi\, Nadir îşi aminteşte cum şi-a încălcat jurământul faţă de prietenul lui\, urmărind doar iubirea pentru Leila. \nBaritonul Florin Estefan\, managerul Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca\,  ne oferă celebra arie „Non piu andrai” din Opera „Nunta lui Figaro” de Mozart. Aici\, genialul compozitor continuă subiectul din Opera „Bărbierul din Sevillia” de Gioachino Rossini. La finalul actului întâi\, Contele Almaviva îl suspectează pe pajul său\, Cherubino\, că ar fi îndrăgostit de Contesă. Hotărăşte să-l îndepărteze trimiţându-l ostaş într-unul din regimentele sale. Amuzat\, Figaro\, valetul Contelui\, îi face o descriere înfricoşătoare a câmpului de luptă\, când va trebui să renunţe la graţiile şi alintările femeilor. \nLudwig van Beethoven a compus în 1810 o lucrare formată dintr-o uvertură şi 9 secţiuni\, ca muzică de scenă pentru piesa lui Goethe\, „Egmont”. Este veşnica poveste romantică dintre bine şi rău\, binele\, reprezentat de Contele flamand Egmont\, cu idealurile sale de dreptate şi libertate\, şi răul\, întruchipat în despoticul Duce de Alba\, reprezentantul spaniolilor invadatori. Martiriul final al lui Egmont este manifestul politic pentru libertate şi independenţă. Toate acestea se reflectă elocvent în dramatica Uvertură „Egmont” op. 84 a pe care o vom asculta în continuare. \nUrmează să-l ascultăm pe violoncelistul Marin Cazacu\, manager al Filarmonicii „George Enescu” Bucureşti\, care va interpreta o arie celebră din actul II al Operei „Evgheni Oneghin” de Piotr Ilici Ceaikovski. Este un aranjament pentru violoncel şi orchestră.  Este vorba despre o poveste de dragoste\, de gelozie\, de confruntare în duel\, şi\, la final\, de disperare a celor doi eroi de a nu putea fi împreună. \nIată un duet din Opera „Pescuitorii de perle”. Este un jurământ de prietenie dintre doi bărbaţi care este ameninţat de dragostea lor faţă de aceeaşi femeie. Duetul celor doi\, din primul act\, este unul dintre cele mai reuşite dintre duetele operelor din vremea lui Georges Bizet\, compozitorul operei. Vor interpreta tenorul Andrei Fermeşan şi baritonul Florin Estefan. \nÎn continuare intrăm în atmosfera operei italiene\, ascultând un nou duet. De această dată\, din opera lui Gaetano Donizetti — „Don Pasquale”. Malatesta se preface că îl ajută pe credulul Don Pasquale să-şi prindă noua soţie într-o întâlnire compromiţătoare. Interpretează Forin Estefan şi György Levente. \nÎnainte de a se uni toţi în celebrul „Brindisi” din nu mai puţin celebra Operă „Traviata” de Giuseppe Verdi\, să spunem că avem şi în orchestră importanţi manageri de instituţii de cultură. Concertmaestra orchestrei va fi\, de această dată\, Emöke Kovács\, managera Filarmonicii de Stat „Dinu Lipatti„ Satu Mare\, la fagot va fi Mihai Badiu\, manager al Filarmonicii „Mihail Jora” Bacău şi la percuţie\, managerul nostru\, al Filarmonicii „Banatul” Timişoara\, Ovidiu Florian Andriş. \nPrezentatorul întregului program este Cristian Rudic\, managerul Operei Naţionale Române Timişoara. \nÎn Opera Traviata există un moment în care se închină paharele\, se aude o arie plină de veselie\, Brindisi\, azi celebră în lumea întreagă. Fiind mulţi ani membru într-o orchestră internaţională cu sediul în Italia\, auzeam deseori la închinarea paharelor: Faciamo un brindisi. Prima dată când am avut concert în oraşul Brindisi\, am întrebat dacă urarea are legătură cu oraşul. Mi-au confirmat spunând că în vremurile antice\, studenţii din Roma mergeau la cursuri în Grecia\, pe jos\, din Via Appia până în Brindisi\, ca să se îmbarce pe nave. Acolo\, îşi luau rămas bun de la părinţi\, rude şi prieteni\, ciocnind pahare de vin. Iată geneza acestor cuvinte. Acest Brindisi de la final va face întregul concert şi mai sărbătoresc”. \nMircea Tătaru \n 
URL:https://filarmonicabanatul.ro/evenimente/concert-simfonic-sustinut-de-manageri-ai-institutiilor-de-cultura-din-romania/
LOCATION:Sala Capitol\, Bulevardul Constantin Diaconovici Loga Nr. 2\, Timișoara\, Timiș\, 300022\, România
ATTACH;FMTTYPE=image/png:https://filarmonicabanatul.ro/wp-content/uploads/2023/02/10-martie-ENTERTIX-1200-X-628.png
ORGANIZER;CN="Filarmonica Banatul Timi%C8%99oara":MAILTO:office@filarmonicabanatul.ro
END:VEVENT
END:VCALENDAR