
- Acest eveniment a trecut.
Concert simfonic ๐ฐ๐ ๐๐๐๐๐๐๐๐ MARIUS NICHITEANU (1958-2014)
noiembrie 18, 2022 @ 19:00 - 20:30

๐. ๐. ๐๐๐๐๐๐ โ ๐๐๐๐๐๐๐๐ ๐๐๐๐๐๐๐ก๐๐๐ก๐ฬ ๐๐๐๐ก๐๐ข ๐ฃ๐๐๐๐๐ฬ, ๐ฃ๐๐๐๐ฬ ๐ ฬฆ๐ ๐๐๐โ๐๐ ๐ก๐๐ฬ ๐ฬ๐ ๐๐ ๐๐๐๐๐ ๐๐๐๐๐, ๐พ๐ 364
๐. ๐๐๐๐๐๐๐๐ โ Simfonia nr. 4 รฎn mi bemol major, WAB 104 โ ๐ ๐๐๐๐๐ก๐๐๐
De ce concertul simfonic din 18 noiembrie are dedicaลฃia In memorian Marius Nichiteanu? Deลi nu a fost timiลorean, Marius Nichiteanu a fost un instrumentist de excepลฃie cu care ne-am mรขndrit. La data de 5 martie 2014, dupฤ o grea suferinลฃฤ, Marius a รฎncetat din viaลฃฤ, la vรขrsta de 55 de ani. La bazฤ era violonist, unul foarte bun avรขnd profesori de excepลฃie la Bucureลti. Ajuns รฎn Germania, รฎn circumstanลฃe deosebite ลi ca urmare a dragostei pentru muzica de camerฤ, a trecut la violฤ. A excelat ลi la acest instrument. La finalul vieลฃii sale era prim-violist al unei orchestre de anvergurฤ โ Orchestra Simfonicฤ a Radioteleviziunii din Hamburg, ลi profesor la Universitatea de Muzicฤ ลi Teatru din oraล. Bฤnuim cฤ aceastฤ iniลฃiativฤ de comemorare se datoreazฤ ลi celor doi soliลti ai concertului, care, gest frumos, s-au oferit sฤ cรขnte รฎn memoria colegului lor la orchestra din Hamburg. Violonistul Paul Florin, concertmaestru la orchestra unde Marius era prim-violist ลi Cristian Ladislau Andriล, cu Diploma de Master la Universitatea din Hamburg.
Concertul, aflat sub conducerea maestrului Stefan Geiger, se configureazฤ รฎn felul urmฤtor: Simfonia concertantฤ pentru vioarฤ, violฤ ลi orchestrฤ รฎn mi bemol major, K.V.364 de Wolfgang Amadeus Mozart ลi Simfonia nr.4 รฎn mi bemol major โRomanticaโ de Anton Bruckner.
Simfonia concertantฤ este un gen muzical interesant, care este un produs hibrid al genului simfonic ลi cel concertant. รn clasicismul muzical el a fost considerat succesorul concertului grosso din epoca barocฤ. Diferenลฃa dintre concertele pentru douฤ, trei, sau mai multe instrumente ลi simfonia concertantฤ, o face felul รฎn care este tratatฤ orchestra, care devine aproape un protagonist la fel de important ca ลi soliลtii. Ce l-a determinat pe Mozart sฤ introducฤ viola, ca instrument solist, alฤturi de vioarฤ? Dupฤ รฎntoarcerea de la Paris, unde a trฤit tragedia morลฃii mamei sale ลi unde nu s-a prea bucurat de succes cu muzica sa, s-a รฎntors la Salzburg, amฤrรขt ลi ranchiunos. Mai era ลi faptul cฤ se sฤturase sฤ cรขnte la vioarฤ ca servitor muzical al Arhiepiscopului Coloredo, pe care nu-l agrea deloc. A รฎnceput sฤ studieze la violฤ ลi a descoperit รฎn sunetul acestui instrument un rฤspuns profund la problemele lui. Muzicologia a numit gestul sฤu, de a aprofunda posibilitฤลฃile expresive ale violei, ca o declaraลฃie de independenลฃฤ faลฃฤ de tatฤl sฤu, Leopold, un mare pedagog ลi teoretician al viorii. Sufletul sฤu รฎntristat este simลฃit doar รฎn partea a doua, Andante, unde profunzimea sentimentelor lui se oglindeลte รฎn dialogul minunat dintre instrumentele soliste. รn final, Presto, se risipeลte tristeลฃea pฤrลฃii a doua, dรขnd ascultฤtorului o superbฤ impresie de fericire, liniลte ลi mulลฃumire. Sฤ reamintim soliลtii care vor pune รฎn evidenลฃฤ aceastฤ lucrare deosebitฤ: violonistul Paul Florin ลi violistul Cristian Ladislau Andriล.
Simfonia a IV-a, รฎn mi bemol major mai este supradenumitฤ ลi โRomanticaโ. Cariera acestei simfonii celebre a fost una de mare succes, รฎnsuลi compozitorul cฤutรขnd perfecลฃiunea prin ea, dovadฤ modificฤrile succesive efectuate. รn 1874 a fost terminatฤ versiunea originalฤ, dedicatฤ Prinลฃului Constantin de Hohenlohe-Schillingsfรผrst. Faลฃฤ de versiunea originalฤ au mai existat patru versiuni รฎn care s-au operat anumite modificฤri, dar cu acordul lui Bruckner. Tot cu acordul compozitorului s-a editat o versiune a lui Ferdinand Lรถve รฎn 1888. รn acelaลi an, Mahler a scos o versiune cu tฤieturi ลi anumite reorchestrฤri, care, deลi a fost รฎnregistratฤ รฎn secolul XX, nu a rezistat รฎn circuitul concertelor simfonice. Premiera a fost la Viena รฎn 1881, sub conducerea lui Hans Richter ลi a รฎnregistrat un succes rฤsunฤtor. Poate este interesant, pentru amuzament, sฤ reproducem o gafฤ fฤcutฤ de Bruckner รฎn zilele de repetiลฃie pentru premierฤ. El era un om destul de retras ลi รฎnchis, astfel cฤ รฎn societate comportamentul lui era de multe ori stรขngaci, chiar naiv. Se spune cฤ dupฤ o repetiลฃie foarte reuลitฤ, mulลฃumit, i-a dat lui Richter, care era un aristocrat de mare clasฤ, o monedฤ, spunรขndu-i sฤ-ลi cumpere o bere!ย Denumirea รฎncetฤลฃenitฤ de โRomanticaโ, vine de la programul pe care Bruckner l-a ataลat partiturii generale la รฎndemnul prietenilor sฤi. Bunฤoarฤ, partea รฎntรขi ar fi ieลirea unui grup de cavaleri, รฎn zori de zi, dintr-o citadelฤ medievalฤ, ajung รฎn pฤdure unde minunile naturii รฎi รฎnconjoarฤ; partea a doua se referฤ la รฎntรขlnirea de dragoste a doi tineri, melancolici ลi trฤind din plin miracolul iubirii; partea a treia reprezintฤ o acลฃiune de vรขnฤtoare, toate petrecรขndu-se undeva รฎn perioada Evului Mediu. Partea a patra nu are sugerat niciun program, dar aลa cum se exprima muzicologul Mihail Moroianu รฎn cartea sa Anton Bruckner โ rฤmรขnem striviลฃi sub impresia acelei poezii a inimii pe care Bruckner o confundฤ tot mai mult cu intensitatea viziunii sale asupra lumii.
Mircea Tฤtaru