รŽncarc Evenimente

« Toate Evenimente

  • Acest eveniment a trecut.

Concert simfonic ๐‘ฐ๐’ ๐’Ž๐’†๐’Ž๐’๐’“๐’Š๐’‚๐’Ž MARIUS NICHITEANU (1958-2014)

noiembrie 18, 2022 @ 19:00 - 20:30

รŽn memoria regretatului ๐Œ๐€๐‘๐ˆ๐”๐’ ๐๐ˆ๐‚๐‡๐ˆ๐“๐„๐€๐๐” (1958-2014), fost ๐‘๐‘Ÿ๐‘–๐‘š-๐‘ฃ๐‘–๐‘œ๐‘™๐‘–๐‘ ๐‘ก ๐‘Ž๐‘™ ๐‘‚๐‘Ÿ๐‘โ„Ž๐‘’๐‘ ๐‘ก๐‘Ÿ๐‘’๐‘– ๐‘†๐‘–๐‘š๐‘“๐‘œ๐‘›๐‘–๐‘๐‘’ ๐‘Ž ๐‘…๐‘Ž๐‘‘๐‘–๐‘œ๐‘‘๐‘–๐‘“๐‘ข๐‘ง๐‘–๐‘ข๐‘›๐‘–๐‘– ๐บ๐‘’๐‘Ÿ๐‘š๐‘Ž๐‘›๐‘’ ๐‘‘๐‘–๐‘› ๐ป๐‘Ž๐‘š๐‘๐‘ข๐‘Ÿ๐‘”, ๐‘๐‘ข ๐‘›๐‘ข๐‘š๐‘’๐‘Ÿ๐‘œ๐‘Ž๐‘ ๐‘’ ๐‘ก๐‘ข๐‘Ÿ๐‘›๐‘’๐‘’ ๐‘ ฬฆ๐‘– ๐‘–ฬ‚๐‘›๐‘Ÿ๐‘’๐‘”๐‘–๐‘ ๐‘ก๐‘Ÿ๐‘Žฬ†๐‘Ÿ๐‘– ๐‘๐‘’๐‘›๐‘ก๐‘Ÿ๐‘ข ๐‘Ÿ๐‘Ž๐‘‘๐‘–๐‘œ, ๐‘ก๐‘’๐‘™๐‘’๐‘ฃ๐‘–๐‘ง๐‘–๐‘ข๐‘›๐‘’ ๐‘ ฬง๐‘– ๐‘๐‘Ž๐‘ ๐‘’ ๐‘‘๐‘’ ๐‘‘๐‘–๐‘ ๐‘๐‘ข๐‘Ÿ๐‘– ๐‘‘๐‘–๐‘› ๐บ๐‘’๐‘Ÿ๐‘š๐‘Ž๐‘›๐‘–๐‘Ž, ๐ผ๐‘ก๐‘Ž๐‘™๐‘–๐‘Ž, ๐‘‚๐‘™๐‘Ž๐‘›๐‘‘๐‘Ž, ๐‘œ๐‘Ž๐‘ ๐‘๐‘’๐‘ก๐‘’ ๐‘‘๐‘’ ๐‘ ๐‘’๐‘Ž๐‘š๐‘Žฬ† ๐‘Ž๐‘™ ๐น๐‘’๐‘ ๐‘ก๐‘–๐‘ฃ๐‘Ž๐‘™๐‘ข๐‘™๐‘ข๐‘– โ€ž๐ธ๐‘›๐‘’๐‘ ๐‘๐‘ข ๐‘ ฬง๐‘– ๐‘š๐‘ข๐‘ง๐‘–๐‘๐‘Ž ๐‘™๐‘ข๐‘š๐‘–๐‘–โ€ ๐‘‘๐‘’ ๐‘™๐‘Ž ๐‘†๐‘–๐‘›๐‘Ž๐‘–๐‘Ž ๐‘ก๐‘–๐‘š๐‘ ๐‘‘๐‘’ ๐‘๐‘–๐‘›๐‘๐‘– ๐‘Ž๐‘›๐‘– ๐‘™๐‘Ž ๐‘Ÿ๐‘Žฬ‚๐‘›๐‘‘ (2008-2012), Orchestra simfonicฤƒ a ๐‘ญ๐’Š๐’๐’‚๐’“๐’Ž๐’๐’๐’Š๐’„๐’Š๐’Š ๐‘ฉ๐’‚๐’๐’‚๐’•๐’–๐’ ๐‘ป๐’Š๐’Ž๐’Š๐’”ฬฆ๐’๐’‚๐’“๐’‚ va susศ›ine un concert simfonic, alฤƒturi de doi soliศ™ti cu o carierฤƒ internaศ›ionalฤƒ impresionantฤƒ: ๐…๐‹๐Ž๐‘๐ˆ๐ ๐๐€๐”๐‹ ๐‘ฃ๐‘–๐‘œ๐‘Ž๐‘Ÿ๐‘Žฬ†, ๐‚๐‘๐ˆ๐’๐“๐ˆ๐€๐ ๐‹๐€๐ƒ๐ˆ๐’๐‹๐€๐” ๐€๐๐ƒ๐‘๐ˆ๐’ฬฆ โ€“ ๐‘ฃ๐‘–๐‘œ๐‘™๐‘Žฬ†.
Concertul se desfฤƒศ™oarฤƒ sub bagheta dirijoralฤƒ a maestrului ๐’๐“๐„๐…๐€๐ ๐†๐„๐ˆ๐†๐„๐‘ (Germania) โ€“ dirijor invitatat permanent al ๐‘ญ๐’Š๐’๐’‚๐’“๐’Ž๐’๐’๐’Š๐’„๐’Š๐’Š ๐‘ฉ๐’‚๐’๐’‚๐’•๐’–๐’ ๐‘ป๐’Š๐’Ž๐’Š๐’”ฬฆ๐’๐’‚๐’“๐’‚.
๐•€ฬ‚๐•Ÿ ๐•ก๐•ฃ๐• ๐•˜๐•ฃ๐•’๐•ž:
๐–. ๐€. ๐Œ๐Ž๐™๐€๐‘๐“ โ€“ ๐‘†๐‘–๐‘š๐‘“๐‘œ๐‘›๐‘–๐‘Ž ๐‘๐‘œ๐‘›๐‘๐‘’๐‘Ÿ๐‘ก๐‘Ž๐‘›๐‘ก๐‘Žฬ† ๐‘๐‘’๐‘›๐‘ก๐‘Ÿ๐‘ข ๐‘ฃ๐‘–๐‘œ๐‘Ž๐‘Ÿ๐‘Žฬ†, ๐‘ฃ๐‘–๐‘œ๐‘™๐‘Žฬ† ๐‘ ฬฆ๐‘– ๐‘œ๐‘Ÿ๐‘โ„Ž๐‘’๐‘ ๐‘ก๐‘Ÿ๐‘Žฬ† ๐‘–ฬ‚๐‘› ๐‘š๐‘– ๐‘๐‘’๐‘š๐‘œ๐‘™ ๐‘š๐‘Ž๐‘—๐‘œ๐‘Ÿ, ๐พ๐‘‰ 364
๐€. ๐๐‘๐”๐‚๐Š๐๐„๐‘ โ€“ Simfonia nr. 4 รฎn mi bemol major, WAB 104 โ€“ ๐‘…๐‘œ๐‘š๐‘Ž๐‘›๐‘ก๐‘–๐‘๐‘Ž
รŽn continuare, avancronica de concert, semnatฤƒ de maestrul Mircea Tฤƒtaru:

De ce concertul simfonic din 18 noiembrie are dedicaลฃia In memorian Marius Nichiteanu? DeลŸi nu a fost timiลŸorean, Marius Nichiteanu a fost un instrumentist de excepลฃie cu care ne-am mรขndrit. La data de 5 martie 2014, dupฤƒ o grea suferinลฃฤƒ, Marius a รฎncetat din viaลฃฤƒ, la vรขrsta de 55 de ani. La bazฤƒ era violonist, unul foarte bun avรขnd profesori de excepลฃie la BucureลŸti. Ajuns รฎn Germania, รฎn circumstanลฃe deosebite ลŸi ca urmare a dragostei pentru muzica de camerฤƒ, a trecut la violฤƒ. A excelat ลŸi la acest instrument. La finalul vieลฃii sale era prim-violist al unei orchestre de anvergurฤƒ โ€” Orchestra Simfonicฤƒ a Radioteleviziunii din Hamburg, ลŸi profesor la Universitatea de Muzicฤƒ ลŸi Teatru din oraลŸ. Bฤƒnuim cฤƒ aceastฤƒ iniลฃiativฤƒ de comemorare se datoreazฤƒ ลŸi celor doi soliลŸti ai concertului, care, gest frumos, s-au oferit sฤƒ cรขnte รฎn memoria colegului lor la orchestra din Hamburg. Violonistul Paul Florin, concertmaestru la orchestra unde Marius era prim-violist ลŸi Cristian Ladislau AndriลŸ, cu Diploma de Master la Universitatea din Hamburg.

Concertul, aflat sub conducerea maestrului Stefan Geiger, se configureazฤƒ รฎn felul urmฤƒtor: Simfonia concertantฤƒ pentru vioarฤƒ, violฤƒ ลŸi orchestrฤƒ รฎn mi bemol major, K.V.364 de Wolfgang Amadeus Mozart ลŸi Simfonia nr.4 รฎn mi bemol major โ€žRomanticaโ€ de Anton Bruckner.

Simfonia concertantฤƒ este un gen muzical interesant, care este un produs hibrid al genului simfonic ลŸi cel concertant. รŽn clasicismul muzical el a fost considerat succesorul concertului grosso din epoca barocฤƒ. Diferenลฃa dintre concertele pentru douฤƒ, trei, sau mai multe instrumente ลŸi simfonia concertantฤƒ, o face felul รฎn care este tratatฤƒ orchestra, care devine aproape un protagonist la fel de important ca ลŸi soliลŸtii. Ce l-a determinat pe Mozart sฤƒ introducฤƒ viola, ca instrument solist, alฤƒturi de vioarฤƒ? Dupฤƒ รฎntoarcerea de la Paris, unde a trฤƒit tragedia morลฃii mamei sale ลŸi unde nu s-a prea bucurat de succes cu muzica sa, s-a รฎntors la Salzburg, amฤƒrรขt ลŸi ranchiunos. Mai era ลŸi faptul cฤƒ se sฤƒturase sฤƒ cรขnte la vioarฤƒ ca servitor muzical al Arhiepiscopului Coloredo, pe care nu-l agrea deloc. A รฎnceput sฤƒ studieze la violฤƒ ลŸi a descoperit รฎn sunetul acestui instrument un rฤƒspuns profund la problemele lui. Muzicologia a numit gestul sฤƒu, de a aprofunda posibilitฤƒลฃile expresive ale violei, ca o declaraลฃie de independenลฃฤƒ faลฃฤƒ de tatฤƒl sฤƒu, Leopold, un mare pedagog ลŸi teoretician al viorii. Sufletul sฤƒu รฎntristat este simลฃit doar รฎn partea a doua, Andante, unde profunzimea sentimentelor lui se oglindeลŸte รฎn dialogul minunat dintre instrumentele soliste. รŽn final, Presto, se risipeลŸte tristeลฃea pฤƒrลฃii a doua, dรขnd ascultฤƒtorului o superbฤƒ impresie de fericire, liniลŸte ลŸi mulลฃumire. Sฤƒ reamintim soliลŸtii care vor pune รฎn evidenลฃฤƒ aceastฤƒ lucrare deosebitฤƒ: violonistul Paul Florin ลŸi violistul Cristian Ladislau AndriลŸ.

Simfonia a IV-a, รฎn mi bemol major mai este supradenumitฤƒ ลŸi โ€žRomanticaโ€. Cariera acestei simfonii celebre a fost una de mare succes, รฎnsuลŸi compozitorul cฤƒutรขnd perfecลฃiunea prin ea, dovadฤƒ modificฤƒrile succesive efectuate. รŽn 1874 a fost terminatฤƒ versiunea originalฤƒ, dedicatฤƒ Prinลฃului Constantin de Hohenlohe-Schillingsfรผrst. Faลฃฤƒ de versiunea originalฤƒ au mai existat patru versiuni รฎn care s-au operat anumite modificฤƒri, dar cu acordul lui Bruckner. Tot cu acordul compozitorului s-a editat o versiune a lui Ferdinand Lรถve รฎn 1888. รŽn acelaลŸi an, Mahler a scos o versiune cu tฤƒieturi ลŸi anumite reorchestrฤƒri, care, deลŸi a fost รฎnregistratฤƒ รฎn secolul XX, nu a rezistat รฎn circuitul concertelor simfonice. Premiera a fost la Viena รฎn 1881, sub conducerea lui Hans Richter ลŸi a รฎnregistrat un succes rฤƒsunฤƒtor. Poate este interesant, pentru amuzament, sฤƒ reproducem o gafฤƒ fฤƒcutฤƒ de Bruckner รฎn zilele de repetiลฃie pentru premierฤƒ. El era un om destul de retras ลŸi รฎnchis, astfel cฤƒ รฎn societate comportamentul lui era de multe ori stรขngaci, chiar naiv. Se spune cฤƒ dupฤƒ o repetiลฃie foarte reuลŸitฤƒ, mulลฃumit, i-a dat lui Richter, care era un aristocrat de mare clasฤƒ, o monedฤƒ, spunรขndu-i sฤƒ-ลŸi cumpere o bere!ย  Denumirea รฎncetฤƒลฃenitฤƒ de โ€žRomanticaโ€, vine de la programul pe care Bruckner l-a ataลŸat partiturii generale la รฎndemnul prietenilor sฤƒi. Bunฤƒoarฤƒ, partea รฎntรขi ar fi ieลŸirea unui grup de cavaleri, รฎn zori de zi, dintr-o citadelฤƒ medievalฤƒ, ajung รฎn pฤƒdure unde minunile naturii รฎi รฎnconjoarฤƒ; partea a doua se referฤƒ la รฎntรขlnirea de dragoste a doi tineri, melancolici ลŸi trฤƒind din plin miracolul iubirii; partea a treia reprezintฤƒ o acลฃiune de vรขnฤƒtoare, toate petrecรขndu-se undeva รฎn perioada Evului Mediu. Partea a patra nu are sugerat niciun program, dar aลŸa cum se exprima muzicologul Mihail Moroianu รฎn cartea sa Anton Bruckner โ€” rฤƒmรขnem striviลฃi sub impresia acelei poezii a inimii pe care Bruckner o confundฤƒ tot mai mult cu intensitatea viziunii sale asupra lumii.

Mircea Tฤƒtaru

 

Detalii

Datฤƒ:
noiembrie 18, 2022
Orฤƒ:
19:00 - 20:30
Cumpฤƒrฤƒ Bilet ยป

Loc de desfฤƒศ™urare

Sala Capitol
Bulevardul Constantin Diaconovici Loga Nr. 2
Timiศ™oara, Timiศ™ 300022 Romรขnia
+ Hartฤƒ Google