
- Acest eveniment a trecut.
Concert simfonic | RUBEN GAZARIAN (Armenia/Germania) ๐๐๐๐๐๐๐, FLORIN ILIESCU ๐ฃ๐๐๐๐๐ฬ
noiembrie 4, 2022 @ 19:00 - 20:30

๐. ๐๐๐ ๐๐๐๐๐๐๐๐๐ โ ๐ถ๐๐๐๐๐๐ก๐ข๐ ๐๐๐๐ก๐๐ข ๐ฃ๐๐๐๐๐ฬ ๐ ฬฆ๐ ๐๐๐โ๐๐ ๐ก๐๐ฬ ๐ฬ๐ ๐๐ ๐๐๐๐๐, ๐๐. 61
๐. ๐๐๐๐๐๐๐๐ – ๐๐๐๐๐๐๐๐ ๐๐. 1 ๐ฬ๐ ๐ ๐ ๐๐๐๐๐ ๐๐๐๐๐, ๐๐. 38
„Vineri 4 noiembrie, maestrul Ruben Gazarian, dirijorul concertului simfonic, ne propune spre audiลฃie Concertul pentru vioarฤ ลi orchestrฤ รฎn re major op.61 de Ludwig van Beethoven ลi Simfonia nr.1 รฎn si bemol major, op.38 de Robert Schumann.
Deลi a scris 5 concerte pentru pian, Beethoven a scris un singur concert pentru vioarฤ terminat รฎn 1806. รn proiectele anului 1792 a mai existat un concert รฎn do major, dar a rฤmas doar la nivel de fragmente ลi schiลฃe. Beethoven nu compunea foarte repede, dar acest concert l-a terminat รฎn doar cรขteva saptฤmรขni, รฎntre noiembrie ลi decembrie. Aceasta, pentru cฤ lucrarea fusese comandatฤ pentru a fi interpretatฤ cu o zi รฎnainte de ajunul Crฤciunului, รฎn 23 decembrie. Franz Clement, care nu era numai un bun violonist, dar ลi dirijor ลi director la un teatru din Viena, cunoscut sub numele Theater An der Wien, nu a avut timpul necesar sฤ-l รฎnveลฃe pentru a-l cรขnta din memorie, astfel cฤ l-a interpretat cu notele รฎn faลฃฤ. Autorul celor 10 Sonate pentru vioarฤ ลi pian ลi al Romanลฃelor pentru vioarฤ, a ลtiut sฤ punฤ รฎn valoare toatฤ gama resurselor expresive ale viorii, mai ales cฤ era o perioadฤ de creaลฃie de mare inspiraลฃie รฎn care a dat naลtere la lucrฤri de excepลฃie cum ar fi Simfonia a III-a โEroicaโ sau Sonata pentru pian โAppassionataโ. Se observฤ cฤ prin felul รฎn care Beethoven a tratat atรขt instrumentul solist, cรขt ลi aparatul orchestral, el a continuat procedeele folosite de Mozart รฎn concertele sale pentru vioarฤ. รnsฤ, Beethoven reformuleazฤ legile de colaborare dintre ansamblu ลi vioara solistฤ. รn partea a II-a a concertului, bunฤoarฤ, Beethoven acordฤ o importanลฃฤ deosebitฤ orchestrei prin atribuirea temei principale unor instrumente ale ansamblului. Cu toate cฤ au fost destui interpreลฃi nemulลฃumiลฃi de acest mod de a trata vioara, ce pฤrea a avea un rol secundar, vom vedea cฤ intervenลฃiile cu caracter improvizatoric al instrumentului solist, de o splendidฤ frumuseลฃe, ridicฤ foarte mult rolul acestuia, intonarea temei fiind doar o rezolvare banalฤ. Solist รฎn acest minunat concert va fi violonistul Florin Iliescu.
Muzica lui Schumann nu descrie, ci sugereazฤ. De aici, reลฃinerea faลฃฤ de programatism, faลฃฤ de excese romantice ลi efecte trecฤtoare. Cu toate aceste consideraลฃii adevฤrate, Simfonia I a fost denumitฤ chiar de cฤtre compozitor โ Frรผhlingssymphonie, simfonia primฤverii. Nu se putea abลฃine, รฎn septembrie 1840 se cฤsฤtoreลte cu aceea care va fi dragostea sa eternฤ, Clara Wieck.
Biografii lui Schumann spun cฤ simfonia nu este numai rฤsunetul naturii reรฎnviate, dar ลi expresia luminii din sufletul sฤu inundat de dragostea pentru Clara. Unii spun, foarte frumos, cฤ aceastฤ simfonie este luna de miere muzicalฤ. Terminatฤ la 20 februarie 1841, simfonia a fost prezentatฤ la 31 martie, la Leipzig, sub conducerea lui Felix Mendelssohn-Bartholdy. Ea a fost primitฤ deosebit de cฤlduros de cฤtre public. Sฤ ne รฎntoarcem cu un an รฎnainte. La geneza ei se aflฤ un รฎnsufleลฃitor poem al lui Adolf Bรถttger intitulat: Prin vฤi รฎnfloreลte primฤvara.
Ea apare pe fundalul unei creaลฃii dedicate pianului, pe plaiurile minunate al liedului lui Schumann. รncฤ รฎnainte apare o simfonie โde ลcoalฤโ รฎn sol minor ce atestฤ preocuparea tรขnฤrului de 22 de ani pentru orchestrฤ. A fost denumitฤ mica simfonie. Studiazฤ simfonica lui Beethoven ลi mai ales Simfonia รฎn do major a lui Schubert. Aduce idei noi precum, รฎn partea รฎntรขi, introducerea lentฤ รฎn momentul suprem al dezvoltฤrii sau aducerea adevฤratei reprize a pฤrลฃii dupฤ pauza generalฤ, o suprizฤ ce pare o codฤ. Tot aici, compozitorul uneลte liedul cu simfonia, procedeu aprofundat de Schubert. รn toate pฤrลฃile se simte, prin ineditul mesajului ลi al formei reรฎnnoite, un nou sistem de referinลฃฤ รฎn muzica romantismului timpuriu”.
Mircea Tฤtaru