BEGIN:VCALENDAR
VERSION:2.0
PRODID:-//Filarmonica Banatul Timișoara - ECPv6.10.2//NONSGML v1.0//EN
CALSCALE:GREGORIAN
METHOD:PUBLISH
X-ORIGINAL-URL:https://filarmonicabanatul.ro
X-WR-CALDESC:Events for Filarmonica Banatul Timișoara
REFRESH-INTERVAL;VALUE=DURATION:PT1H
X-Robots-Tag:noindex
X-PUBLISHED-TTL:PT1H
BEGIN:VTIMEZONE
TZID:Europe/Bucharest
BEGIN:DAYLIGHT
TZOFFSETFROM:+0200
TZOFFSETTO:+0300
TZNAME:EEST
DTSTART:20230326T010000
END:DAYLIGHT
BEGIN:STANDARD
TZOFFSETFROM:+0300
TZOFFSETTO:+0200
TZNAME:EET
DTSTART:20231029T010000
END:STANDARD
END:VTIMEZONE
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20230106T190000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20230106T203000
DTSTAMP:20260502T155717
CREATED:20221219T143442Z
LAST-MODIFIED:20230104T125653Z
UID:3165-1673031600-1673037000@filarmonicabanatul.ro
SUMMARY:Concert simfonic extraordinar | Dirijor: SASCHA GOETZEL\, solist: MÁTÉ SZÜCS – violă
DESCRIPTION:Primul eveniment al Filarmonicii Banatul din anul în care Timișoara devine Capitală europeană a Culturii este un concert simfonic extraordinar\, ce îi are ca invitați pe dirijorul SASCHA GOETZEL și pe solistul MÁTÉ SZÜCS – violă. Împreună cu Orchestra simfonică a Filarmonicii Banatul Timșoara propun spre audiție: \nENESCU – Rapsodia română nr. 1 în la major\, op. 11 \nBARTÓK/ MIKLÓS RAKOS – Concertul pentru violă și orchestră în la minor\, Sz. 129\, BB 128 (p.a.) \nBRAHMS – Uvertura pentru o sărbătoare academică\, op. 80 \nBARTÓK – Dansuri populare românești nr. 1\, 5\, 6\, 7 \nFAURÉ – Pavana\, op. 50 \nBRAHMS – Dansurile ungare nr. 1\, 3 şi 5 \nT. BREDICEANU – Patru dansuri românești nr. 4 – Brâul \n  \nÎn continuare\, avancronica de concert semnată de maestrul Mircea Tătaru: \n„La mulţi ani 2023\, an în care Timişoara noastră este Capitală Europeană a Culturii! Concertul de deschidere al acestui onorant eveniment al oraşului este Concertul Extraordinar din 6 ianuarie\, o continuare a minunatului concert de Revelion. Maestrul Sascha Goetzel\, care nu a mai dirijat în Timişoara din 9 iunie 2006\, ne propune un program al bucuriei şi fericirii! Iată ce vom asculta: Rapsodia română nr. 1 în la major\, op. 11 de George Enescu\, Concertul opentru violă şi orchestră în la minor de Béla Bartók/Miklós Rakos\, Uvertura Academică\, op.80 de Johannes Brahms\, Dansuri populare româneşti (nr. 1 \,5\, 6 şi 7) de Bartók\, Pavana\, op. 50 de Gabriel Fauré\, Dansurile ungare nr.1\, 3 şi 5 de Brahms şi Brâul din Patru dansuri româneşti de Tiberiu Brediceanu. \nDe unde Rapsodia nr. 1 a căpătat o asemenea popularitate de-a lungul deceniilor\, nu numai în România\, ci în toată Europa\, cum a devenit în conştiinţa noastră al doilea imn naţional? În prag de secol XX\, într-o perioadă post romantică\, Enescu a reuşit să se afirme în lumina artei\, lumea de dor şi sensibilitate a rapsozilor populari\, a cântecului autohton. Cu arta sa genială a profitat din plin de filoanele nepreţuite ale muzicii plaiurilor sale originare\, neatinse încă de mijloacele de prelucrare ale muzicii culte. Chiar dacă Rapsodia\, în simplitatea ei\, faţă de ansamblul extraordinarei profunzimi a creaţiei enesciene\, este considerată de muzicologii români doar un mic simbol al spiritualităţii sufletului nostru\, trebuie să recunoaştem că este considerată peste tot o emblemă românească datorită faptului că este atrăgătoare şi foarte directă\, fără alambicuri şi aluzii îndepărtate. Compozitorul şi muzicologul Pascal Bentoiu\, la pagina 52 a lucrării sale Capodopere Enesciene editată de Editura Muzicală în 1984\, scria despre Rapsodie: „[…] diabolic de bine orchestrată şi însăilată\, atrăgătoare la culme prin vivacitatea şi continuitatea ritmică ne-agresiv exotică\, atâta cât poate accepta şi digera orice om respectabil de pe planeta asta”. \nCând a început să compună remarcabilul concert pentru violă\, Bartók se afla suferind de leucemie\, în stadiu terminal. Pe atunci locuia în Saranac Lake\, New York. William Primrose\, unul dintre cei mai mari violişti ai vremii\, i-a scris mai multe scrisori în care îl ruga să compună pentru el un concert. Aceasta\, în iarna lui 1944. S-a apucat să-l compună în iulie 1945\, iar la 8 septembrie i-a scris lui Primrose că mai are doar orchestraţia de realizat. Nu era adevărat. Erau doar schiţe. La mai puţin de trei săptămâni Bartók se stinge din viaţă. Prietenul său apropiat\, Tibor Serly\, s-a străduit să finalizeze lucrarea. Aceasta a suferit diverse modificări datorate lui Peter Bartók\, Paul Neubauer şi Csaba Erdélyi. Vineri vom asculta varianta aranjată de Miklós Rakos. Premiera a fost la 2 decembrie 1949 la Minneapolis\, sub coducerea lui Antal Doráti. Desigur\, solist a fost William Primrose. De remarcat finalul\, un dans vesel\, în formă de rondo\, mai mult românesc decât maghiar. Solist va fi violistul Máté Szücs. \nDupă cum se observă Brahms şi Bartók apar pe afiş de două ori. \nPrima lucrare a lui Brahms este Uvertura Academică. În anul în care vizitase Timişoara\, 1879\, Brahms primise titlul de doctor honoris causa oferit de Universitatea de filozofie din Breslau. Amintindu-şi cu drag de atmosfera şi spiritul universitar pe care el însuşi l-a trăit ca student în cetatea universitară din Göttingen\, Brahms a dăruit un răspuns muzical titlului oferit\, compunând în vara lui 1880 Uvertura Academică. Titlul uverturii se referă la spiritul universitar\, la viaţa şi cântecele studenţeşti şi nicidecum la ceea ce unii înţeleg prin cuvântul academism\, adică structuri închistate şi spirit încorsetat. \nAceste consideraţii sunt întărite de bogatul material tematic\, de o structură a formei îndepărtată puţin de la schema tiparului clasic al uverturii şi mai ales de cântecele studenţeşti citate evident. Găsim citate din cântecul studenţesc Am construit un falnic sălaş\, apoi un altul pe un text care se intitulează Înalţ cântecul cântecelor\, sau o veche melodie de sorginte universitară denumită Cântecul „bobocilor”.  Finalul se bazează în întregime pe arhicunoscutul imn al studioşilor din lumea întreagă — Gaudeamus igitur. În fapt\, Academica evidenţiază cu umor şi degajare jovială lumea studenţiei. Ceea ce este interesant de remarcat este faptul că deşi lucrarea este senină\, calmă şi luminoasă\, în cea mai mare parte a ei\, Brahms foloseşte tonalităţi minore\, utilizate de compozitori în general pentru tristeţe\, melancolie\, tragism. Încă un semn al măiestriei sale de compozitor. \nDansurile populare româneşti sunt o suită de 6 dansuri culese şi orchestrate pentru vioară şi un mic ansamblu\, compuse de Bartók în 1915 şi finalizate în 1917. \nIată numele dansurilor — Jocul cu bâta\, Brâul\, Pe loc\, Buciumeana\, Poarga Românească şi Mărunţel. \nPavana este o lucrare scurtă compusă de Fauré în 1887. A fost scrisă iniţial pentru pian\, dar azi se cunoaşte mai mult versiunea pentru orchestră\, uneori executată şi cu cor. A fost interpretată în premieră în 25 noiembrie la Concertele Lamoureux. De atunci a devenit foarte populară. Câţiva compozitori mai tineri au luat drept exemplu structura de pavană\, introducând-o în lucrările lor. Claude Debussy în Suita bergamască\, Maurice Ravel în Pavane pour une infante défunte şi în Ma mére l`oye. \nAnul trecut s-au împlinit 145 de ani de la naşterea muzicianului Tiberiu Brediceanu\, compozitor\, muzicolog şi folclorist. A fost o figură importantă a vieţii socio-culturale de la începutul secolului al XX-lea\, în România. A fost director al Operei Române din Bucureşti\, între anii 1941 şi 1944. \nÎn anul 1951 a compus Patru dansuri simfonice pentru orchestră mare\, lucrare cântată pe toate scenele simfonice româneşti. În încheierea concertului de vineri seara vom asculta al patrulea dans — Brâul.” \nMircea Tătaru
URL:https://filarmonicabanatul.ro/evenimente/concert-simfonic-extraordinar-dirijor-sascha-goetzel-solist-mate-szucs-viola/
LOCATION:Sala Capitol\, Bulevardul Constantin Diaconovici Loga Nr. 2\, Timișoara\, Timiș\, 300022\, România
ATTACH;FMTTYPE=image/png:https://filarmonicabanatul.ro/wp-content/uploads/2022/12/06-ianuarie-concert-simfonic-extraordinar_entertix-1200x628-2.png
ORGANIZER;CN="Filarmonica Banatul Timi%C8%99oara":MAILTO:office@filarmonicabanatul.ro
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20230113T190000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20230113T203000
DTSTAMP:20260502T155717
CREATED:20221228T172839Z
LAST-MODIFIED:20230110T083416Z
UID:3173-1673636400-1673641800@filarmonicabanatul.ro
SUMMARY:Concert simfonic | Dirijor: GABRIEL VOICU (Germania)\, solist: MĂDĂLIN VOICU jr. – pian
DESCRIPTION:Orchestra simfonică a Filarmonicii Banatul Timișoara\, condusă de GABRIEL VOICU (Germania)\, și solistul MĂDĂLIN VOICU jr. – pian vă invită la un concert simfonic cu un încântător program artistic: \nA. MOZART – Uvertura la opera Clemența lui Tito \nVAN BEETHOVEN – Concertul pentru pian și orchestră nr. 1 în do major\, op. 15 \nA. MOZART – Simfonia nr. 40 în sol minor\, K. 550 \nÎn continuare\, avancronica de concert semnată de maestrul Mircea Tătaru: \n„Sub bagheta dirijorală a maestrului Gabriel Voicu vom asculta un concert de muzică clasică\, cu lucrări de Mozart şi Beethoven. Este vorba despre Uvertura la opera „Clemenţa lui Tito” de Wolfgang Amadeus Mozart\, Concertul pentru pian şi orchestră nr. 1 în do major\, op. 15 de Ludwig van Beethoven şi Simfonia nr. 40 în sol minor\, K.V. 550 de Mozart. \nÎn ultimul an al vieţii\, Mozart primeşte comanda de a compune o operă care să fie prezentată la sărbătoarea încoronării împăratului Boemiei\, Leopold al II-lea de Habsburg-Lorena. Proiectul trebuia să-l primească Salieri\, dar cei care-l sprijineau de puţină vreme pe Mozart\, au fost mai puternici. Astfel\, reprezentanţii Boemiei au semnat un contract cu impresarul Guardasoni pentru o operă de celebrare. Cum încoronarea era prevăzută pentru 6 septembrie 1791\, Mozart\, care era în lucru la opera „Flautul fermecat”\, avea doar 18 zile. Astfel s-a născut opera „Clemenza di Tito”\, o dramă nobilă şi solemnă\, după un text al lui Metastasio scris în 1734. Opera a fost departe de calitatea „Flautului fermecat”\, Alfred Einstein scriind că subiectul era prea artificial şi protagoniştii erau mai mult marionete decât personaje adevărate. Uvertura este în stil clasic\, deschisă de solemne unisoane întrerupte de pauze\, apoi dezvoltându-se în tema întâi\, tema a doua mai cantabilă şi tema a treia în tempo fugat. Este o tipică opera seria\, care se referă la seriozitate şi stil nobil italian ce a predominat în Europa între 1710 şi 1770. \nÎn 1787 Beethoven s-a transferat pentru un timp la Viena pentru a-şi construi o carieră muzicală serioasă. Acolo a studiat un timp cu Wolfgang Amadeus Mozart. În 1792 s-a mutat definitiv în marele oraş al muzicii\, unde s-a pregătit cu Joseph Haydn\, de unde şi influenţa stilistică a concertului în si bemol major. A rămas acolo până când s-a stins din viaţă\, în 1827\, la 57 de ani. Apariţie mai rară pe scenele de concert\, această primă lucrare concertantă pentru pian a lui Beethoven\, este\, de fapt\, al doilea concert. Confuzia vine de la faptul că a fost primul concert publicat. Și dacă nu am cunoaşte acest amănunt\, tot l-am denumi al doilea\, pentru că primul concert\, în si bemol major\, este clar influenţat de Haydn şi Mozart\, celebrii lui înaintaşi. Concertul pe care îl vom asculta este propria voce a lui Beethoven\, cu ideile melodice specifice\, o abordare muzicală cu totul aparte faţă de celălalt concert ce pare doar o schiţă de salon. \nNefiind cunoscut\, să îl prezentăm drept o structură tipică de concert clasic\, în trei părţi\, contrastante între ele prin tempo şi caracter. Prima parte este structurată precum un marş militar. Este în formă de sonată\, cu o cadenţă solistică în manieră de virtuozitate\, şi o codă. Partea a doua este într-o tonalitate mai îndepărtată\, la bemol major\, în măsură ternară. Conţine mai multe teme. Un nou contrast major faţă de prima parte\, partea a treia se distinge cu mult umor\, puţin ironic şi răutăcios. Interesant este că a compus această ultimă parte într-o după-amiază\, cu două zile înainte de premieră. În mare grabă au sosit patru copiatori de note să pregătească partiturile pentru fiecare instrument al orchestrei. La pian a fost compozitorul. Deşi Beethoven a scris aici două cadenţe\, deseori interpreţii îşi improvizează cadenţe proprii pentru a-şi arăta calităţile. Solistul de vineri va fi pianistul Mădălin Voicu jr. \nUltima lucrare din concert\, superbă capodoperă\, aparţine lui Mozart. Simfonia pe care o vom asculta în încheierea concertului orchestrei simfonice a filarmonicii\, face parte din Marea trilogie finală\, ultimele simfonii ale genialului compozitor. Deşi este cea mai populară\, nu este şi cea mai veselă\, ba este sumbră şi chiar dramatică pe alocuri. Nu putea fi altfel dacă ne gândim că începuse lucrul la ea doar cu opt zile după moartea fetiţei sale. Nu este întâmplător că tonalitatea este minoră şi că trei din cele patru părţi sunt structurate în formă de sonată\, o expresie superioară a gândirii muzicale\, unde Mozart a putut să dea expresie încordării interioare\, zbuciumului şi a tensiunii în care trăia. Deasupra acestor trăiri\, însă se observă cu uşurinţă eleganţa spiritului\, stilul său ce tinde spre lumină şi prospeţime”. \nMircea Tătaru \n 
URL:https://filarmonicabanatul.ro/evenimente/concert-simfonic-dirijor-gabriel-voicu-germania-solist-madalin-voicu-jr-pian/
LOCATION:Sala Capitol\, Bulevardul Constantin Diaconovici Loga Nr. 2\, Timișoara\, Timiș\, 300022\, România
ATTACH;FMTTYPE=image/png:https://filarmonicabanatul.ro/wp-content/uploads/2022/12/13-ianuarie-concert-simfonic_entertix-1200x628-1.png
ORGANIZER;CN="Filarmonica Banatul Timi%C8%99oara":MAILTO:office@filarmonicabanatul.ro
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20230114T110000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20230114T120000
DTSTAMP:20260502T155717
CREATED:20221228T210629Z
LAST-MODIFIED:20230103T112939Z
UID:3176-1673694000-1673697600@filarmonicabanatul.ro
SUMMARY:Recital educativ | Muzică din desene animate (2-7 ani)
DESCRIPTION:Copiii cu vârste între 2 și 7 ani au parte\, sâmbătă\, 14 ianuarie\, de la ora 11:00\, de un program special: Muzică din desene animate. Un recital educativ de care se vor bucura\, cu siguranță\, și părinții care îi însoțesc. \nSoliști: \nBOGDAN PREDA – flaut \nEMŐKE FANCSALI – oboi \nANA DAVID – vioară \nBENIAMIN CHIRCĂ – violoncel \nANDREEA OLARIU – pian \nAranjamente realizate de Cristian Spătaru \nPrezentator: Ionuț Marian Pîrvulescu – actor \n 
URL:https://filarmonicabanatul.ro/evenimente/recital-educativ-muzica-din-desene-animate-2-7-ani/
LOCATION:Sala Capitol\, Bulevardul Constantin Diaconovici Loga Nr. 2\, Timișoara\, Timiș\, 300022\, România
ATTACH;FMTTYPE=image/png:https://filarmonicabanatul.ro/wp-content/uploads/2022/12/14-ianuarie-Recital-educativ_entertix-1200x628-1.png
ORGANIZER;CN="Filarmonica Banatul Timi%C8%99oara":MAILTO:office@filarmonicabanatul.ro
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20230115T190000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20230115T203000
DTSTAMP:20260502T155717
CREATED:20221229T201612Z
LAST-MODIFIED:20221229T201612Z
UID:3179-1673809200-1673814600@filarmonicabanatul.ro
SUMMARY:Concert de Ziua Culturii Naționale | Orchestra Facultății de Muzică și Teatru
DESCRIPTION:Ziua Culturii Naționale va fi marcată\, la Filarmonica Banatul Timișoara\, printr-un concert susținut de membrii Orchestrei Facultății de Muzică și Teatru din cadrul Universității de Vest. Dirijorul concertului va fi CRISTIAN SPĂTARU\, iar solist va fi PETER TRADNIK – pian. \nÎn program: \nI. IVANOVICI – Valurile Dunării \nL. VAN BEETHOVEN – Concert pentru pian și orchestră nr. 1 în do major\, op. 15 \nE. GRIEG – Suitele Peer Gynt nr. 1 și 2.
URL:https://filarmonicabanatul.ro/evenimente/concert-de-ziua-culturii-nationale-orchestra-facultatii-de-muzica-si-teatru/
LOCATION:Sala Capitol\, Bulevardul Constantin Diaconovici Loga Nr. 2\, Timișoara\, Timiș\, 300022\, România
ATTACH;FMTTYPE=image/png:https://filarmonicabanatul.ro/wp-content/uploads/2022/12/15-ianuarie-Concert-de-Ziua-Culturii-Nationale_entertix-1200x628-1.png
ORGANIZER;CN="Filarmonica Banatul Timi%C8%99oara":MAILTO:office@filarmonicabanatul.ro
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20230120T110000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20230120T120000
DTSTAMP:20260502T155717
CREATED:20221229T203658Z
LAST-MODIFIED:20221229T203658Z
UID:3182-1674212400-1674216000@filarmonicabanatul.ro
SUMMARY:Concert simfonic educativ  (12-18 ani)
DESCRIPTION:Dirijorul permanent al Filarmonicii Banatul Timișoara\, RADU POPA\, transformă o parte din repetiția generală a concertului simfonic de vineri seara într-un concert educativ. Totul\, pe înțelesul copiilor și tinerilor de 12-18 ani\, care vor să afle secretele unui concert de succes. \nEvenimentul are loc vineri\, 20 ianuarie 2023\, de la ora 11\, atunci când orchestra va interpreta Simfonia nr. 9 în mi minor\, op. 95\, B. 178 – Din lumea nouă de A. DVOŘÁK.
URL:https://filarmonicabanatul.ro/evenimente/concert-simfonic-educativ-12-18-ani/
LOCATION:Sala Capitol\, Bulevardul Constantin Diaconovici Loga Nr. 2\, Timișoara\, Timiș\, 300022\, România
ATTACH;FMTTYPE=image/png:https://filarmonicabanatul.ro/wp-content/uploads/2022/12/20-ianuarie-concert-simfonic-educativ_entertix-1200x628-1.png
ORGANIZER;CN="Filarmonica Banatul Timi%C8%99oara":MAILTO:office@filarmonicabanatul.ro
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20230120T190000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20230120T203000
DTSTAMP:20260502T155717
CREATED:20221229T213739Z
LAST-MODIFIED:20230116T104733Z
UID:3185-1674241200-1674246600@filarmonicabanatul.ro
SUMMARY:Concert simfonic | Solist: TIBOR REMAN (Germania) - clarinet
DESCRIPTION:Orchestra simfonică a Filarmonicii Banatul Timișoara\, condusă de maestrul RADU POPA\, are un invitat special vineri seara. Considerat ca fiind\, poate\, cel mai bun clarinetist român\, stabilit acum în Germania\, TIBOR REMAN va urca pe scena Sălii Capitol\, de la ora 19:00. \nÎn program: \nC. M. VON WEBER – Invitație la vals \nC. M. VON WEBER – Concertul pentru clarinet și orchestră nr. 1 în fa minor\, op. 73 \nA. DVOŘÁK – Simfonia nr. 9 în mi minor\, op. 95\, B. 178 – Din lumea nouă \nÎn continuare\, avancronica de concert semnată de maestrul Mircea Tătaru: \n„Un program romantic\, vineri 20 ianuarie. Sub bagheta dirijorală a maestrului Radu Popa vom asculta Invitaţie la vals de Carl Maria von Weber\, Concertul pentru clarinet şi orchestră nr.1 în fa minor\, op. 73 tot de Weber şi Simfonia nr. 9 – Din lumea nouă de Antonin Dvoŕák. \nCarl Maria von Weber\, pianist\, dirijor şi compozitor\, s-a afirmat în domeniul teatrului muzical ca cel mai important compozitor de opere\, fiind denumit creatorul operei romantice germane. Prima lui operă compusă pe când locuia la München se numea Forţa dragostei şi a vinului.  Nu se ştie cum\, dar partitura s-a pierdut. La câteva luni de la căsătorie\, Carl Maria compune pentru soţia sa\, Caroline\, o lucrare pentru pian în formă de rondo cu titlul Invitaţie la dans. Ea a circulat mai apoi şi cu titlul de Invitaţie la vals\, frumos\, dar nu original. John Warrack\, critic muzical englez\, spunea printre altele că este primul şi cel mai strălucit şi poetic exemplu de vals de concert romantic. Chiar Weber a descris tematica lucrării înfiripată în mintea sa în timp ce compunea. La un bal\, un domn este atras de o frumoasă doamnă. Îi adresează invitaţia de a dansa şi ea acceptă. Conversează frumos împreună şi îşi ocupă locul pentru dans. La final îşi mulţumesc înclinându-se\, se retrag lăsând amintirea unei experienţe emoţionante. În 1841\, Hector Berlioz\, mare admirator al lui Weber\, este rugat ca pentru reprezentaţia operei Freschütz la Paris\, să orchestreze lucrarea şi să o introducă în formă de balet în actul doi. Era o practică destul de frecventă de a se introduce balet în operă. Deşi la început refuză să intervină\, mai apoi cedează\, dar orchestrează dansul\, scrupulos tehnicii originale a lui Weber. Adică nu dorea să afirme propria manieră de compoziţie. Acolo\, în actul doi\, apare denumirea de Invitaţie la vals. Baletul mai capătă o denumire în 1911. Michel Fokine\, cu prenumele adevărat de Mihailovici\, mare dansator şi coregraf rus\, a folosit orchestraţia lui Berlioz pentru un balet dansat de trupa celebră a lui Diaghilev. Atunci a căpătat numele de Spectrul trandafirului. \nHeinrich Joseph Bärmann era considerat\, la începutul secolului al XIX-lea\, drept Rubini al clarinetului. Rubini era un tenor italian plin de calităţi\, în mare vogă la vremea aceea. Devenind foarte buni prieteni\, Weber şi Bärmann au colaborat la multe proiecte muzicale. Cele trei lucrări concertante pentru clarinet au fost dedicate lui Bärmann. Întâlnim în concertul nr. 1 un sunet deosebit de inspirat de orchestră\, alături de partitura dramatică şi plină de culori şi virtuozitate a clarinetului. A fost finalizat în doar o lună şi se spune că prima parte\, cu orchestraţie cu tot\, a fost compusă într-o singură zi! Din păcate\, a trăit doar 39 de ani\, fiind bonav de tuberculoză. Solistul concertului de vineri va fi clarinetistul Tibor Reman. \nPe drept cuvânt\, această nestemată a muzicii romantice\, care este simfonia Din lumea nouă rezumă şi esenţializează faptul că Dvořák a fost un mare mediator de tradiţii între o epocă ce apune şi alta care apare\, redând în acelaşi timp o vădită autonomie stilistică. Simfonia a IX-a încununează toate simfoniile sale anterioare şi se afirmă ca o mare sinteză între substanţa tematică proprie\, concepută în gen popular\, şi exigenţele ample ale formelor cu dezvoltările lor. Simfonia a fost orchestrată magistral de către Dvořák\, structura şi elementele tematice fiind astfel puse în evidenţă în mod strălucit. La 4 ianuarie\, 1896\, ea a cunoscut un succes extraordinar la Praga\, fiind prezentată în concertul inaugural al Filarmonicii Cehe”. \nMircea Tătaru \n  \n  \n 
URL:https://filarmonicabanatul.ro/evenimente/concert-simfonic-solist-tibor-reman-germania-clarinet/
LOCATION:Sala Capitol\, Bulevardul Constantin Diaconovici Loga Nr. 2\, Timișoara\, Timiș\, 300022\, România
ATTACH;FMTTYPE=image/png:https://filarmonicabanatul.ro/wp-content/uploads/2022/12/20-ianuarie-Concert-simfonic_entertix-1200x628-1.png
ORGANIZER;CN="Filarmonica Banatul Timi%C8%99oara":MAILTO:office@filarmonicabanatul.ro
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20230121T190000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20230121T203000
DTSTAMP:20260502T155717
CREATED:20221228T153307Z
LAST-MODIFIED:20230109T132158Z
UID:3170-1674327600-1674333000@filarmonicabanatul.ro
SUMMARY:Recital de pian la patru mâini | DUO MIHĂILESCU
DESCRIPTION:DUO MIHĂILESCU vă invită la un recital de pian la patru mâini\, sâmbătă\, 21 ianuarie 2023.\n\nEvenimentul are loc în Sala Capitol a Filarmonicii Banatul Timișoara\, de la ora 19:00.\n\nCei doi muzicieni\, soț și soție – DRAGOȘ MIHĂILESCU și MANUELA IANA-MIHĂILESCU\, vor interpreta:\n\nW. A. MOZART – Sonata în re major KV 381: Allegro – Andante – Allegro molto \nF. SCHUBERT – Divertissement à la hongroise op. 54 \nS. RAHMANINOV – 6 Piese pentru pian la patru mâini op. 11: Barcarolla\, Scherzo\, Tema rusă\, Vals\, Romanza\, Slava.
URL:https://filarmonicabanatul.ro/evenimente/recital-de-pian-la-patru-maini-duo-mihailescu/
LOCATION:Sala Capitol\, Bulevardul Constantin Diaconovici Loga Nr. 2\, Timișoara\, Timiș\, 300022\, România
ATTACH;FMTTYPE=image/png:https://filarmonicabanatul.ro/wp-content/uploads/2022/12/21-ianuarie-recital-de-pian_entertix-1200x628-1.png
ORGANIZER;CN="Filarmonica Banatul Timi%C8%99oara":MAILTO:office@filarmonicabanatul.ro
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20230126T190000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20230126T200000
DTSTAMP:20260502T155717
CREATED:20221230T145451Z
LAST-MODIFIED:20221230T145451Z
UID:3188-1674759600-1674763200@filarmonicabanatul.ro
SUMMARY:Recital de pian KIRA FROLU | Moștenitorii României muzicale
DESCRIPTION:Vă invităm să luați parte la un minunat recital de pian intitulat Moștenitorii României muzicale. Tânăra și foarte talentata pianistă KIRA FROLU\, care a susținut recitaluri în săli de prestigiu din numeroase țări europene\, precum Wigmore Hall\, Milton Court\, St. James’ Piccadilly\, St. Martin in the Fields\, Londra\, Royal Conservatoire of Scotland\, Glasgow\, Fabrica de piane “Fazioli”\, Sacile\, dar și Sala Radio\, Arcub și Ateneul Roman\, București\, urcă pe scena Sălii Capitol\, joi\, 26 ianuarie\, de la ora 19:00. \nÎn program: \nW. A. MOZART – Fantezia în do minor\, k. 475 \nT. DUMITRESCU – 7 Preludii \nF. CHOPIN – Mazurci\, op. 24\, nr. 1\, 2 și op. 33\, nr. 2 \nI. STRAVINSKI – Trei mișcări din Petrușka
URL:https://filarmonicabanatul.ro/evenimente/recital-de-pian-kira-frolu-mostenitorii-romaniei-muzicale/
LOCATION:Sala Capitol\, Bulevardul Constantin Diaconovici Loga Nr. 2\, Timișoara\, Timiș\, 300022\, România
ATTACH;FMTTYPE=image/png:https://filarmonicabanatul.ro/wp-content/uploads/2022/12/26-ianuarie-Recital-de-pian_entertix-1200x628-1.png
ORGANIZER;CN="Filarmonica Banatul Timi%C8%99oara":MAILTO:office@filarmonicabanatul.ro
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20230127T190000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20230127T203000
DTSTAMP:20260502T155717
CREATED:20221230T160622Z
LAST-MODIFIED:20230127T113338Z
UID:3191-1674846000-1674851400@filarmonicabanatul.ro
SUMMARY:Concert simfonic | Dirijor: RÓBERT FARKAS (Ungaria)\, solist: DORU ROMAN – vibrafon
DESCRIPTION:Continuă frumoasa colaborare dintre Filarmonica Banatul Timișoara și dirijorul RÓBERT FARKAS (Ungaria)\, care va pregăti Orchestra simfonică a Filarmonicii Banatul pentru un nou concert de pus în agendă\, al cărui solist va fi DORU ROMAN – vibrafon. \nÎn program: \nG. MAHLER – Blumine  \nJ. PORTER – Traveling Carnival pentru vibrafon și orchestră \nG. MAHLER – Simfonia nr. 1\, în re major – Titanul \nÎn continuare\, avancronica de concert\, semnată de maestrul Mircea Tătaru: \n„Concertul simfonic din 27 ianuarie ne oferă lucrări de Gustav Mahler şi J. Porter. Vom asculta piesa „Blumine” şi Simfonia nr.1 în re major de Mahler şi între ele\, Traveling Carnival pentru vibrafon și orchestră de J. PORTER. \nIniţial\, prima simfonie a lui Mahler conţinea cinci părţi. Partea a doua\, o serenadă cu titlul de „Blumine” (zeiţa florilor) în mişcarea de Andante\, a fost scoasă de compozitor după doar trei reprezentaţii. La origine a fost una cele şapte piese de scenă compuse în doar două zile\, sub numele de Trompeta din Säkkingen. Se pare că Serenada a fost inspirată de iubirea compozitorului pentru o frumoasă blondă\, soprana Johanna Richter. Un episod de iubire şi nimic mai mult. Totuşi\, a inclus-o în simfonie. Sunt mai multe posibile motive pentru care a scos această parte\, mai apoi. Un motiv important ar fi presa\, care socotea că ar fi trivial-dulceagă şi nu s-ar integra firesc în ansamblu\, ceea ce urmează să aprecieze şi publicul nostru în debutul programului simfonic. Alt motiv ar fi că cele şase note de început\, cântate de trompetă\, ar fi identice cu cele şase note ce apar la măsura 61 din finalul Simfoniei întâi a lui Johannes Brahms\, în aceeaşi tonalitate – do major. Unii critici au apreciat că muzica din Blumine este mai apropiată de muzica lui Felix Mendelssohn-Bartholdy prin frumuseţe\, şarm şi luminozitate\, nefiind specifică lui Mahler. Astfel\, piesa circulă pe scenele de concert ca lucrare de sine stătătoare. \nMahler a început lucrul la prima sa simfonie în 1884. Pe atunci se afla la Kassel\, ca director muzical. Datorită numeroaselor obligaţii ale funcţiei şi concertelor pe care le dirija\, nu a terminat-o decât după patru ani. Premiera s-a petrecut la Budapesta\, în noiembrie 1889\, sub conducerea autorului. \nDurează aproape o oră şi necesită un aparat orchestral destul de mare. Privită global ni se impune ca un vast poem simfonic de largă respiraţie. Iniţial\, nici nu a fost imaginată ca o simfonie\, primul titlu dat de Mahler fiind Poem simfonic în două părţi.  Prima parte se compunea din trei mişcări\, iar a doua din două. Din prima parte Mahler a înlăturat\, aşa cum am arătat mai sus\, mişcarea Andante\, astfel au rămas doar patru părţi\, care vor alcătui Simfonia I. Înainte de această lucrare\, Mahler a compus o simfonie pe care a denumit-o Simfonia Nordică\, dar pe care a distrus-o\, probabil nemulţumit de rezultatul muzical. Simfonia I a fost supradenumita şi Pastorala şi Eroica mahleriană\, pentru că este expresia frumuseţii naturii\, dar şi voinţa fermă de luptă împotriva a tot ce oprimă idealurile umane. A fost întotdeauna un artist deosebit de exigent\, impunând şi celor din jurul său înalte idealuri etice şi artistice\, ceea ce i-a adus multe necazuri. \nSimfonia a fost denumită „Titanul” ca o aluzie la romanul popular al lui Jean Paul – Titanul\, în care protagonistul are doar forţa sa interioară\, ca apărare împotriva unei lumi a răului. Concertul va fi dirijat de maestrul Róbert Farkas”. \nMircea Tătaru
URL:https://filarmonicabanatul.ro/evenimente/concert-simfonic-dirijor-robert-farkas-ungaria-solist-doru-roman-percutie/
LOCATION:Sala Capitol\, Bulevardul Constantin Diaconovici Loga Nr. 2\, Timișoara\, Timiș\, 300022\, România
ATTACH;FMTTYPE=image/png:https://filarmonicabanatul.ro/wp-content/uploads/2022/12/27-ianuarie-Concert-simfonic_TV.png
ORGANIZER;CN="Filarmonica Banatul Timi%C8%99oara":MAILTO:office@filarmonicabanatul.ro
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20230130T190000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20230130T203000
DTSTAMP:20260502T155717
CREATED:20221230T184021Z
LAST-MODIFIED:20221230T184021Z
UID:3194-1675105200-1675110600@filarmonicabanatul.ro
SUMMARY:Recital cameral | Soliști: OLIVER WELTER (Austria) – voce\, chitară\, CLARA FRÜHSTÜCK (Austria) – pian
DESCRIPTION:Filarmonica Banatul Timișoara\, în parteneriat cu Forumul Cultural Austriac\, vă invită să luați parte la recitalul cameral Die Winterreise – Medalion Franz SCHUBERT\, luni\, 30 ianuarie 2023\, de la ora 19:00\, în Sala Capitol. \nSoliști vor fi OLIVER WELTER (Austria) – voce\, chitară și CLARA FRÜHSTÜCK (Austria) – pian. \nEvenimentul ca fi prezentat de actorul Adrian Jivan.
URL:https://filarmonicabanatul.ro/evenimente/recital-cameral-solisti-oliver-welter-austria-voce-chitara-clara-fruhstuck-austria-pian/
LOCATION:Sala Capitol\, Bulevardul Constantin Diaconovici Loga Nr. 2\, Timișoara\, Timiș\, 300022\, România
ATTACH;FMTTYPE=image/png:https://filarmonicabanatul.ro/wp-content/uploads/2022/12/30-ianuarie-Recital-vocal_entertix-1200x628-1.png
ORGANIZER;CN="Filarmonica Banatul Timi%C8%99oara":MAILTO:office@filarmonicabanatul.ro
END:VEVENT
END:VCALENDAR