Vinaora Nivo SliderVinaora Nivo SliderVinaora Nivo SliderVinaora Nivo Slider

ProPhilarmonia

<<  Septembrie 2019  >>
 Lu  Ma  Mi  Jo  Vi  Sâ  Du 
        1
  2  3  4  7  8
  91011121415
16192122
232629
30      

 Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 24 mai

În cadrul Sezonului cultural România-Franţa se va desfăşura vineri, 24 mai, un concert vocal-simfonic

Dirijorul concertului, maestrul Michaël Cousteau, ne propune spre audiţie nu mai puţin de cinci lucrări — Rapsodia Română nr.2 op.11 de George Enescu, Concertul pentru pian şi orchestră de Paul Constantinescu, Concertul pentru pian şi orchestră de Guillaume Connesson, Chorals and Music-Boxes de Diana Rotaru şi Suita nr.2 „Daphnis şi Chloé” de Maurice Ravel.

Pentru faptul de a fi compuse de genialul nostru compozitor, George Enescu, datorită popularităţii lor şi faptului că exprimă în mod adecvat spiritualitatea noastră, cele două Rapsodii Române, op. 11, constituie o adevărată emblemă naţională. Concertul simfonic de vineri, se deschide cu Rapsodia Română nr.2, o soră mai puţin atrăgătoare decât prima rapsodie, mai puţin populară, dar, spun muzicologii, mai profundă. Ei îl urmează pe Enescu, care prefera în secret această a doua lucrare. Vom observa, reascultând-o, că este mai elaborată, melodiile populare pe care se bazează sunt mai interiorizate şi arcul expresiv de mare deschidere care ne poartă spre un punct înalt de mare purificare artistică, ne duce spre un final senin, dar profund. Prin felul în care Enescu construieşte tema principală, „Pe o stâncă neagră”, pe trei nivele, prin modul în care orchestrează şi adaugă particularităţi ritmice melodiilor populare culese, rapsodia se apropie de stilul poemului epic. De remarcat faptul că, la fel ca în prima rapsodie, compozitorul renunţă la strălucirea unui solo de vioară, încredinţând acest rol violei. În cazul rapsodiei a doua, soloul violei se înscrie perfect în atmosfera generală, a preferinţei pentru grav şi interiorizare.

Pentru Concertul pentru pian, realizat în 1952, Paul Constantinescu a primit Premiul de Stat în 1954. El a stârnit un ecou foarte puternic, fiind primit foarte bine atât în România cât şi pe multe scene de concert din Europa. În drumul său internaţional poposeşte la Praga, Harkov, Russe, Poznan, Paris, Anger, dar şi în centre muzicale din Israel. A fost un model excelent de etapă în dezvoltarea muzicii româneşti. Această lucrare concertantă a reuşit prin suflul lirico-dramatic să captiveze auditorul de pretutindeni, fiind de fapt prima lucrare a şcolii naţionale care a cucerit opinia muzicală românească şi străină. Astăzi, faptul că este mai puţin cântat, nu ştirbeşte calitatea deosebită a concertului care va fi interpretat de pianista Dana Ciocârlie. Ea va fi şi interpreta Concertului pentru pian şi orchestră de Guillaume Connesson, un compozitor francez aflat, prin compoziţia sa, pentru prima oară pe scena Capitol. Concertul a fost compus în anul 2009 şi are o durată destul de scurtă — 9 minute.

A doua primă audiţie în concertul de vineri este lucrarea Chorals and Music-boxes al compozitoarei Diana Rotaru, fiica Doinei Rotaru, binecunoscută la Timişoara, pentru creaţiile sale. Născută în anul 1981, Diana s-a remarcat încă din anii studenţiei datorită compoziţiilor din domeniul muzicii de cameră şi simfoniilor. Bursele obţinute în instituţii muzicale din Europa au ajutat-o să-şi perfecţioneze tehnicile de compoziţie. Lucrările sale au fost premiate în concursurile de profil. Vom urmări în ce fel ideile sale despre hipnagogie, stări intermediare între veghe şi somn, estetica sa pre-onirică, se oglindesc în lucrarea Corale şi cutii muzicale. Îşi dă concursul şi corul „Ion Românu” pregătit de maestrul Iosif Todea.

Concertul simfonic din 24 mai se va încheia cu Suita a doua „Daphnis şi Chloé” compusă de Maurice Ravel. Compozitorul a lucrat mai bine de trei ani la Simfonia coregrafică „Daphnis şi Chloé”. Jacques Durand, vestitul editor francez, cu experienţa sa remarcabilă, a recunoscut compoziţia drept o creaţie excepţională. El a fost cel care l-a convins pe marele coregraf Sergei Diaghilev să colaboreze cu Ravel la un mare eveniment coregrafic. Premiera a fost de o valoare extraordinară, la data de 6 iunie 1912. Au fost extrase două suite simfonice, care sunt mereu prezente pe afişele de concert.

Mircea Tătaru

Festivalul de Muzica Veche Timisoara

Festivalul de muzica veche 2019