Concert simfonic | Dirijor: DIONYSIS GRAMMENOS (Grecia), solist: ROLAND SZENTPÁLI (Ungaria) – tubă

Orchestra simfonică a Filarmonicii Banatul Timișoara și solistul ROLAND SZENTPÁLI (Ungaria) – tubă vor interpreta, vineri, 3 martie 2023, pe scena Sălii Capitol, o lucrare în primă audiție: Suita Carmen pentru tubă și orchestră de G. BIZET / R. SZENTPÁLI.

Sub conducerea dirijorală a maestrului DIONYSIS GRAMMENOS (Grecia), orchestra va mai interpreta Ucenicul vrăjitor de P. DUKAS  și o altă lucrare în primă audiție: Simfonia nr. 4, op. 29 de C. NIELSEN.

În continuare, avancronica de concert semnată de maestrul Mircea Tătaru:

„În programul concertului simfonic condus de maestrul Dionysis Grammenos sunt prevăzute: Poemul simfonic „Ucenicul vrăjitor” de Paul Dukas, Fantezia „Carmen” pentru tubă şi orchestră de George Bizet/Roland Szentpáli şi Simfonia nr.4 .op 29 „The Inextinguishable” de Carl August Nielsen.

Poemul simfonic „Ucenicul vrăjitor” scris de Paul Dukas în 1897, este inspirat de un text al lui Johann Wolfgang von Goethe, care, la rândul lui, s-a inspirat dintr-un episod din lucrarea Philopseudes de Luciano di Samosata. Iată, pe scurt, povestea interesantă şi instructivă, devenită cu timpul sursă de proverbe sau pilde moraliste pentru diferite popoare. Povestea începe cu un vrăjitor care intenţionând să plece pentru un timp din atelierul său de vrăjitorii, îi spune ucenicului său să cureţe atelierul. Acesta foloseşte o incantaţie a maestrului pentru a da viaţă măturii care să lucreze în locul său şi chiar reuşeşte. Dar când vede că mătura, din prea mult zel, inundă camera şi mai face şi alte stricăciuni, ucenicul încearcă să o despice cu o secure, dar în felul acesta dă naştere la încă o mătură care se alătură celeilalte în dansul de distrugere a atelierului. Se întoarce maestrul vrăjitor şi astfel dezastrul este oprit. Morala este clară şi directă: nu încerca să începi un lucru pe care nu ştii cum îl vei sfârşi. Walt Disney, în 1940, a făcut un film de desene animate, Fantezia, în care un episod este ilustrat exact cu această povestire, muzica fiind luată din lucrarea lui Dukas. După acest film în lexiconul literar şi jurnalistic al mai multor ţări, expresia de ucenic vrăjitor a rămas ca definind o persoană iresponsabilă, care pune în mişcare lucruri pe care nu le stăpâneşte.

Sunt atât de mulţi compozitorii care au creat lucrări inspirate din muzica Operei „Carmen” de George Bizet, încât nu pot fi enumeraţi aici. Iată ce înseamnă abundenţa de melodii inspirate care au stârnit imaginaţia creatorilor de muzică. Ambiţia tubistului Roland Szentpáli este lăudabilă. Roland, indubitabil, se bazează pe talentul şi abilitatea de a cânta la tubă, dar şi pe calităţi de compozitor. De asemenea, doreşte să afirme şi calităţile solistice ale acestui instrument.

Carl August Nielsen, cel mai proeminent compozitor danez, este prezent cu o primă audiţie, cu cea mai cunoscută lucrare a sa şi cea mai dramatică. În ianuarie 2017 am ascultat concertul său pentru clarinet. A fost violonist, compozitor, dirijor şi profesor. În 1916, la 51 de ani, a devenit profesor la Academia Regală Daneză unde a predat până la sfârşitul zilelor, în 1931. Terminată în 1916, pe fundalul Primului Război Mondial, simfonia nu are un program propriu-zis, doar câteva explicaţii, reieşite mai ales din scrisorile către soţia sa. El vorbea despre elementara dorinţă de a trăi. Cele patru părţi curg fără întrerupere, fiind o intenţie vădită a compozitorului. Orchestra este mare, dar pe deasupra, Nielsen a prevăzut două secţiuni de timpani, ce se duelează pe ambele părţi ale orchestrei. Este vorba de partea finală. Citind pe internet câteva gânduri ale compozitorului despre această simfonie, îmi permit să trag o concluzie — muzica este viaţă, iar viaţa este de nestăpânit şi de nestins”.

Mircea Tătaru