Concert simfonic extraordinar | Dirijor: MARTIJN DENDIEVEL, Soliști: CVARTETUL ARCADIA | Festivalul George Enescu la Timișoara

Vă invităm să luați parte la un concert simfonic extraordinar susținut de Orchestra Filarmonicii Banatul Timișoara, alături de CVARTETUL ARCADIA, alcătuit din Ana Török – vioara I, Răsvan Dumitru – vioara a II-a, Traian Boală – violă, Zsolt Török – violoncel. Evenimentul are loc în cadrul Festivalului Internațional „George Enescu”, Ediția a XXVI-a, joi, 7 septembrie 2023, de la ora 19:00, la Sala Capitol. La pupitrul dirijoral se va afla MARTIJN DENDIEVEL.

În program: A. POP – Hore pentru orchestră

J. ADAMS – Absolute Jest, pentru cvartet de coarde și orchestră

M. WEINBERG – Rapsodie pe teme moldovenești

D. ȘOSTAKOVICI – Simfonia nr. 9 în mi bemol major, op. 70

În continuare, avancronica de concert semnată de maestrul Mircea Tătaru:

„În cadrul Festivalului Internaţional „George Enescu”, Ediţia XXVI-a Orchestra Filarmonicii „Banatul” va oferi publicului timişorean un concert simfonic extraordinar. În program — Hore pentru orchestră de Adrian Pop, „Absolute Jest” pentru cvartet de coarde şi orchestră de John Adams, Rapsodie pe teme moldoveneşti de Mieczsyslaw Weinberg şi Simfonia nr. 9 în mi bemol major, op. 70 de Dmitri Șostakovici.

Distins cu Ordinul Meritul Cultural de către Preşedintele României şi cu titlul de Cavaler al „Ordre des Arts et des Lettres” primit de la Ministerul Culturii din Franţa, Adrian Pop este o personalitate de primă mărime în ansamblul culturii muzicale româneşti. S-a născut la Cluj-Napoca în anul 1951. Tatăl lui, Dorin Pop, un reputat dirijor de cor şi profesor la Academia Naţională de Muzică, i-a îndrumat primii paşi în muzică. Ca student la Conservator a studiat compoziţia cu Sigismund Toduţă şi Cornel Țăranu. A căpătat o vastă experienţă ca secretar şi consultant artistic şi, mai apoi, ca director general la Filarmonica „Transilvania”. A fost rector la Academia Naţională de Muzică „Gheorghe Dima”. Creaţiile sale au fost distinse cu numeroase premii naţionale şi internaţionale. Atât Hore pentru orchestră, cât şi celelalte două lucrări din program sunt prezentate în premieră la Timişoara.

Să ne familiarizăm cu viaţa şi activitatea lui John Adams, compozitor american. S-a născut la 15 februarie 1947 la Worcester, Massachusetts. Surse online dezvăluie că a început să cânte la clarinet sub îndrumarea tatălui, Carl Adams, încă din clasa a treia. Începe să colaboreze cu diverse orchestre locale, cu trupe de jazz şi cu orchestre de fanfară. În anul 1965 devine absolvent al Concord High Scool. A compus lucrări orchestrale, concertante, vocale, corale. A compus lucrări pentru pian, dar şi muzică electroacustică. L-a ajutat mult faptul că a crescut într-o familie unde se asculta muzică de jazz, rock, muzică clasică, dar şi muzica teatrelor de revistă. Ideea de a compune o lucrare nouă i-a răsărit în timp ce asculta „Pulcinella” a lui Igor Stravinski, la Filarmonica din San Francisco. El a văzut că Stravinski a absorbit compoziţii muzicale din trecut şi le-a lucrat într-un limbaj personal. Urma aniversarea de 100 de ani de la înfiinţarea Filarmonicii din San Francisco şi a hotărât să compună în aceeaşi modalitate pentru sărbătorirea ansamblului. Absolute jest este o lucrare într-o singură parte şi include părţi din muzica lui Ludwig van Beethoven, în special din ultimele cvartete. O muzică bine aleasă, căci aceste cvartete sunt celebre pentru felul în care redau inspiraţia marelui compozitor în scrierea acesteia, în mod special în cazul celei supranumite Marea Fugă. Desigur, vom întâlni doar fragmente, pe ele bazându-se întreaga desfăşurare al lucrării, ce ţine aproximativ 25 de minunte. Să menţionăm că după premiera din martie 2012, a hotărât să rescrie anumite părţi, practic 400 de măsuri noi faţă de vechiul material. Cvartetul solist va fi Cvartetul Arcadia din Cluj-Napoca. Titlul Absolute jest este interesant şi nu exprimă o glumă, ci o exersare a inteligenţei prin intermediul imaginaţiei şi a invenţiei.

Mieczsyslaw Weinberg s-a născut în 1919 într-o familie de evrei din Chişinău, tatăl său, Samuil, fiind violonist, compozitor şi aranjeur într-una dintre companiile ambulante de teatru ale primelor decenii din veacul XX. Astfel, a crescut într-un mediu muzical. Samuil a avut norocul să fie singurul care a scăpat cu viaţă din pogromul petrecut în 1903. După un turneu de concerte prin România, Ungaria şi Polonia, s-a stabilit în Varşovia, s-a căsătorit, şi acolo s-a născut Mieczsyslaw. Micul băiat cu nume polonez, s-a dovedit a fi un copil prodigios, de timpuriu cântând destul de bine la pian, împreună cu trupa tatălui său. La maturitate, a trăit în Uniunea Sovietică de atunci, fiind cel mai strălucit elev al lui Dmitri Șostakovici. Pe atunci era moda compoziţiilor cu nume de rapsodie, astfel că l-a imitat pe maestrul său care compusese Rapsodia pe teme populare ruse şi chirkize.

Simfonia a IX-a, în mi bemol major, op 70 de Dmitri Şostakovici,  va încheia concertul simfonic de joi, 7 septembrie. Este o lucrare aparte în ansamblul simfoniilor lui Şostakovici. Era în 1945 când conducătorii sovietici, spiritualitatea muzicală şi melomanii, aşteptau o lucrare monumentală care să celebreze victoria Armatei Roşii în al doilea Război Mondial. Aceasta era şi intenţia lui Şostakovici, o simfonie fluviu cu caracter eroic, pentru solişti, cor şi orchestră. Majoritatea auditorilor din sala Filarmonicii din Leningrad, cât şi radioascultătorii, concertul fiind transmis în direct, au fost dezamăgiţi ascultând o simfonie luminoasă, jucăuşă, plină de viaţă, parcă trăgându-şi seva din simfoniile lui Haydn. Datorită apropierii de stilul neoclasic poate fi considerată o continuare a Simfoniei clasice a lui Prokofiev. Şostakovici a plătit pentru că a înşelat aşteptările liderilor sovietici: premiul Stalin pentru care a fost nominalizată lucrarea, înainte de a fi terminată, nu i-a mai fost atribuit.

Noi, însă îi suntem recunoscători pentru a fi compus o asemenea lucrare specială. Concertul va fi condus de maestrul Martijn Dendievel.”