Încarc Evenimente

« Toate Evenimente

  • Acest eveniment a trecut.

Concert vocal-simfonic – Ecouri (Închiderea Festivalului-concurs Internațional Remus Georgescu)

octombrie 28 @ 19:00 - 20:30

Închiderea 𝐅𝐞𝐬𝐭𝐢𝐯𝐚𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐈𝐧𝐭𝐞𝐫𝐧𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐑𝐞𝐦𝐮𝐬 𝐆𝐞𝐨𝐫𝐠𝐞𝐬𝐜𝐮 (Intrada) va fi marcată printr-un concert vocal-simfonic deosebit, cu lucrări semnate exclusiv de compozitori români. Evenimentul are loc vineri, 28 octombrie, de la ora 19:00, în Sala Capitol.
Invitat special al evenimentului este solistul 𝐈𝐮𝐬𝐭𝐢𝐧𝐢𝐚𝐧 𝐙𝐞𝐭𝐞𝐚, bariton al 𝑂𝑝𝑒𝑟𝑒𝑖 𝑁𝑎𝑡̦𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝐵𝑢𝑐𝑢𝑟𝑒𝑠̦𝑡𝑖.
Concertul se va desfășura sub bagheta dirijorală a maestrului 𝐇𝐮𝐛𝐚 𝐇𝐨𝐥𝐥𝐨́𝐤𝐨̋𝐢 (Ungaria).

Dirijorul corului – 𝐈𝐨𝐬𝐢𝐟 𝐓𝐨𝐝𝐞𝐚

𝐈𝐨𝐧 𝐁𝐨𝐠𝐝𝐚𝐧 𝐒̦𝐭𝐞𝐟𝐚̆𝐧𝐞𝐬𝐜𝐮 – flaut

𝕀̂𝕟 𝕡𝕣𝕠𝕘𝕣𝕒𝕞:

𝐃𝐚𝐧 𝐃𝐞𝐝𝐢𝐮 – 𝑃𝑟𝑖𝑚𝑎 𝑓𝑟𝑖𝑐𝑎̆ 𝑚𝑜𝑛𝑑𝑖𝑎𝑙𝑎̆ concert pentru flaut și ansamblu
𝐓𝐢𝐛𝐞𝐫𝐢𝐮 𝐎𝐥𝐚𝐡 – Simfonia 𝐺𝑖𝑜𝑐𝑜𝑠𝑎
𝐑𝐞𝐦𝐮𝐬 𝐆𝐞𝐨𝐫𝐠𝐞𝐬𝐜𝐮 – 𝐸𝑐𝑜𝑢𝑟𝑖 oratoriu pentru bas, cor de femei, bandă magnetică și orchestră.

În continuare, avancronica de concert, semnată de maestrul Mircea Tătaru:

Concertul vocal-simfonic, ultimul al lunii octombrie, marchează închiderea Festivalului Internaţional Remus Georgescu, denumirea recentă a Festivalului de Muzică Nouă „Intrada”. Acum este lansat şi un concurs de compoziţie. Iată că în această zonă a ţării muzicienii ştiu să-şi preţuiască valorile, să facă în aşa fel încât numele maeştrilor să nu cadă în uitare. Seara muzicală de vineri are în program compoziţii româneşti: Concert pentru Flaut şi orchestră de Dan Dediu, Simfonia a IV-a „Giocosa” de Tiberiu Olah şi Oratoriul pentru bas, cor de femei, bandă magnetică şi orchestră „Ecouri” de Remus Georgescu.

Dan Dediu este unul dintre marii compozitori români recunoscut şi apreciat în ţară şi străinătate. S-a născut la 16 martie 1967. A studiat la Bucureşti iar apoi la Viena. Este un compozitor prolific abordând toate genurile muzicale. Notorietatea sa a trecut de graniţele ţării prin bursele de creaţie la care a participat, dar mai ales este cunoscut prin lucrările sale care au fost editate şi înregistrate nu doar în Europa, dar chiar şi în Australia. Concertul pe care-l vom asculta în primă audiţie la Timişoara, a fost compus în perioada pandemiei de coronavirus şi are numele de First World Fear. Această primă teamă mondială se referă la perioada contemporană. Pe atunci, compozitorul, atât de apropiat de Filarmonica „Banatul” şi soliştii săi, nu bănuia că la scurt timp va apărea o altă frică, poate şi mai mare. Dan Dediu ne-a trimis o amplă descriere a lucrării, din care extragem câteva idei, urmând ca în caietul-program de sală să fie prezentate detaliile programatice a fiecărei parţi, din cele 7 ale concertului. Tânăr în spirit, compozitorul a conceput aceste verigi în lumina strategiilor cinematografice contemporane. Să ne imaginăm un sezon al unui serial TV format din episoade diferite, dar păstrând unele personaje cu rol de a străbate întreaga structură, ce aduce în faţa auditorului o unitate şi continuitate. Compozitorul a utilizat o serie de aluzii muzicale şi literare identificabile de către cei care trăiesc prin cultura epocii noastre. Este o meditaţie muzicală despre mentalul oamenilor care-şi caută identitatea, marcând uneori lipsa speranţei, de cele mai multe ori cu credinţa în providenţă, în viitorul luminos al speciei. Iată cele şapte părţi: Baccanale, Pastorale cynique, Imitations alluvionnares, Skinny Tunes Lisnafi, Ave Maria şi Lockdown interrompu. Să redăm şi o frază din cuvântul compozitorului: „Sfârșitul concertului este constituit dintr-o structură ce e o rezultantă a depunerilor treptate de aluviuni sonore, leitmotivul „fricii mondiale” constituindu-se într-o structură muzicală de sine-stătătoare”. Utilizând o fină aluzie la Claude Debussy, cu a sa Serenade Interrompue, ultima parte, cu referire clară la întregul concert, Dan Dediu nu se întoarce spre mesajul impresionistului francez. Dacă Serenada era întreruptă şi stârnea regrete şi păreri de rău, Lockdown din concert se întrerupe spre exuberanţă, speranţă şi bucuria de a trăi. Concertul a fost dedicat flautistului Ionuţ-Bogdan Ștefănescu, care-l va interpreta şi vineri seară pe scena „Capitol”.

În 2002 s-a stins din viaţă compozitorul Tiberiu Olah, după o carieră de mare succes desfăşurată timp de 50 de ani. S-a născut în Arpăşel, Judeţul Bihor la 2 ianuarie 1928. După studiile la Academia de Muzică G. Dima din Cluj-Napoca, a primit o bursă de studii la Moskova la Conservatorul P. I. Ceaicovski. La întoarcerea în ţară, în 1954, devine profesor de compoziţie la Universitatea de Muzică din Bucureşti. A compus foarte multă muzică, fiind deosebit de apreciat. Printre multele distincţii amintim premiul „George Enescu” al Academiei, premiul internaţional Koussevitzky. Deşi se pot spune multe despre arhitectura şi filosofia compoziţiilor sale, Olah fiind mereu un căutător neobosit, în perioada în care a lucrat la simfonia pe care o vom asculta, el a apelat la structuri încărcate cu sensuri derivate din sintagme muzicale desprinse din compozitori clasici precum Mozart sau Beethoven. Pe acest temei el s-a folosit de schiţele unor citate cărora le-a dat multiple semnificaţii culturale, interesante registre expresive. Olah a fost, fără îndoială, un mare compozitor al României, modelând inconfundabil imaginea muzicii contemporane.

Urmează „Ecouri„ un oratoriu pentru bas, cor de femei, bandă magnetică şi orchestră mare. Lucrarea datează din 1983 şi a fost distinsă cu premiul de compoziţie „George Enescu”. Este un fapt deosebit, moral şi profesional, ca o instituţie de cultură să-şi sărbătorească marile sale personalităţi de care este şi va fi legată în mod etern. Se spune mereu, şi este cam adevărat, că nu ştim să ne preţuim valorile, că întotdeauna alţii, din alte părţi, ne dezvăluie talentele pe care le avem lângă noi, cei care cu privirea spre alte orizonturi ridicăm osanale unor valori care sunt de foarte multe ori neînsemnate, faţă de persoanele emblematice ale spaţiului cultural regional şi naţional. În revista Orizont din 29 noiembrie 1985 este prezentată foarte bine această lucrare a regretatului Remus Georgescu, şi îmi permit să o redau în citat —„ În Oratoriul „Ecouri” compozitorul imaginează un procedeu unicat, extrem de curajos. Preţuindu-l pe C. Noica, adoptă ca formă muzicală modelul Tratatului de ontologie al acestuia – „Devenirea întru fiinţă”, în sensul unei arhitectonici ce realizează o permanentă ascensiune într-o spirală, o adevărată arborescenţă a deschiderilor care se regăsesc mereu, dar la o treaptă superioară. Elementul propulsor al oratoriului rămâne derularea unei încărcături epice ce germinează continuu sintagme lirice. În partitura basului solist, lovitura minerului în roca de cărbune declanșează ecouri aparent uitate – mugetul neîmplinit al cerbului, pasul mistreţului, prin foșnetul pădurilor domnite de bouri, dar și ecoul „vaierelor”, conduc la violenţe expresioniste pe care R. Georgescu le transcrie în echivalenţe muzicale care dovedesc virtuozitatea poeticii sale muzicale. Finalul pare să personifice imaginea „Coloanei infinite” a lui Brâncuși, oprită într-un punct de maximă expresivitate. Iată că această lucrare a fost aleasă pentru a fi distinsă cu cea mai râvnită distincţie – Premiul „G. Enescu” al Academiei Române”. Solist va fi basul Iustinian Zetea. Corul „Ion Românu” a fost pregătit de maestrul Iosif Todea. Dirijorul concertului va fi maestrul Huba Holloköi.

Mircea Tătaru

Detalii

Dată:
octombrie 28
Oră:
19:00 - 20:30
Cumpără Bilet »

Loc de desfășurare

Sala Capitol
Bulevardul Constantin Diaconovici Loga Nr. 2
Timișoara, Timiș 300022 România
+ Hartă Google