Încarc Evenimente

« Toate Evenimente

  • Acest eveniment a trecut.

Deschiderea stagiunii 2022-2023 | Concert vocal – simfonic extraordinar

septembrie 30 @ 19:00 - 20:30

Deschiderea stagiunii 2022-2023 va fi marcată printr-un eveniment special susținut de Orchestra simfonică și Corul Ion Românu ale Filarmonicii Banatul din Timișoara, sub bagheta dirijorală a maestrului Gabriel Bebeșelea.

Concertul vocal – simfonic extraordinar are loc vineri, 30 septembrie, de la ora 19:00, în Sala Capitol.

Soliști: Ruxandra Donose – mezzosoprană, Marius Budoiu – tenor, Andrei Banciu – pian.

În program: L. Van Beethoven – Fantezia pentru pian, cor și orchestră în do minor, op.80 și G. Mahler – Das Lied von der Erde – Cântecul pământului (p.a.).


Primul concert al Filarmonicii „Banatul”, din stagiunea 2022-2023, îl va avea la pupitrul dirijoral pe maestrul Gabriel Bebeşelea. Vom asculta Fantezia pentru pian, cor şi orchestră în do minor, op.80, compusă de Ludwig van Beethoven în 1808, şi rescrisă în 1809. Este o lucrare senină şi luminoasă şi are o formă destul de originală, dovadă că marii compozitori au adaptat întotdeauna forma la necesităţile interioare ale conţinutului. Acesta este de fapt un elogiu adus artei şi este interesant că Beethoven a scris întâi muzica, aşa cum a fost dictată de sufletul său poetic şi abia mai apoi a adaptat un text corespunzător. De menţionat pentru melomani este faptul că după introducerea pianului, ce are un caracter improvizatoric, se remarcă cu uşurinţă o temă care anticipează destul de elocvent Oda bucuriei din finalul Simfoniei a IX-a, imnul de azi al Uniunii Europene.

Pentru prima dată în istoria sa, Filarmonica „Banatul” programează în deschiderea stagiunii o lucrare nouă, în primă audiţie pentru publicul timişoarean, un impresionant monument muzical care se potriveşte atât de bine cu întrebările realităţii actuale.

Este vorba despre „Cântecul pământului” (Das Lied von der Erde) de Gustav Mahler. O compoziţie pentru două voci şi orchestră, compusă între anii 1908 şi 1909. La sărbătorirea a 100 de ani de la naşterea compozitorului, Leonard Bernstein (celebru compozitor şi dirijor) a descris această lucrare ca „cea mai mare simfonie a lui Mahler”. De fapt, când a fost publicată prima dată, lucrarea era numită simfonie. A fost compusă după Simfonia a VIII-a. Mai apoi, el a refuzat să o numească astfel, pentru că fiind superstiţios, credea în blestemul simfoniilor a IX-a, adică cei care au terminat o simfonie a IX-a au decedat imediat după. Bunăoară, Beethoven, Schubert sau Bruckner.

Pentru a înţelege Cântecul pământului trebuie să cunoaştem starea de spirit în care se afla Mahler şi câte ceva despre felul lui de a înţelege viaţa. Austriacul Gustav Mahler, s-a născut la 7 iulie 1860 la Kalischt, în Cehia. A dirijat la Hamburg, Viena, Budapesta, înapoi la Viena, la New York. N-a găsit în toată viaţa lui nicio orchestră care să-l satisfacă pe deplin. Avea un regim de lucru infernal. Deşi era admirat de instrumentişti, aceştia aproape că îl urau pentru că îi ducea la epuizare cu pretenţiile şi programul de lucru. Simfoniile lui, cunoscute de publicul nostru, sunt descrise în termeni de nelinişte, luptă, aspiraţii, dar este o mare diferenţă între elanul primelor simfonii şi pesimismul stins, static, al celor din urmă. Acum, este imaginea singuraticului, care sugerează dizolvarea tragediei individuale în frumuseţea nemuritoare a lumii. După Simfonia a VIII-a, o lume înfrăţită prin iubire, o preumblare a fanteziei într-o lume a beatitudinii, a fost trezit la o cruntă realitate, o infinită tristeţe, un dezechilibru sufletesc, o izolare de oameni. Factorii personali ai acestori stări provin de la o rău prevestitoare boală de inimă, de neîmplinirile din munca cu orchestrele şi hărţuirile şi persecuţiile ca director al Operei din Viena. În lucrarea pe care o vom asculta, tristeţea mahleriană vibrează cu sinceră simpatie pentru oameni, pentru nedreptăţile ce le îndoliază existenţa, exprimând totodată regretul că nu se puteau bucura de frumuseţile vieţii, ale naturii, fiind nevoiţi să se despartă de ele. Este un real portret al compozitorului.

Am putea crede, la prima înţelegere, că este una dintre cele mai radioase compoziţii ale lui, dar cântecul lui de bucurie are tensiunea evocată de sentimentul dureros născut din conştientizarea faptului că se află la amurgul zilelor sale. Deşi autobiografic, Cântecul pământului este un poem muzical-filozofic, concluzia majoră fiind îndemnul către întâmpinarea senină a părăsirii lumii. Versurile sunt preluate de compozitor din creaţia poetului chinez — Li Tai Pi, celebrul cântăreţ al iubirii şi vinului. Iată titlurile celor 6 piese ce alcătuiesc lucrarea şi nefiind spaţiu de a le descrie, spunem că ele abordează teme ale trăirii fericite, ale despărţirii şi ale mântuirii: Cântecul de băut al durerii pământului, Solitarul toamna, De tineret, De frumuseţe, Beţivul de primăvară şi Adio. În aceeaşi perioadă a compus şi Simfonia a IX-a şi a avut curajul să o înceapă şi pe a X-a, dar superstiţia s-a adeverit. A rămas doar un Adagio tulburător. Inima lui s-a stins. Avea doar 51 de ani. Premiera lucrării s-a petrecut la 20 noiembrie 1911 pe scena Tonhalle din München cu Bruno Walter dirijor, la şase luni după moartea lui Mahler.

Solistul Fanteziei lui Beethoven este pianistul Andrei Banciu.

Corul „Ion Românu” al Filarmonicii „Banatul” a fost pregătit de maestrul Iosif Todea. Dintre componenţii corului cu participări solistice se numără: Mihaela Codruța Niculescu, Oana Farcaș, Cosmina Șerban, Darius Daminescu, Iosia Balteş şi Ioan Toma.

Soliştii vocali ai lucrării Cântecul Pământului sunt mezzosoprana Ruxandra Donose şi tenorul Marius Budoiu. (Avancronică de Mircea Tătaru)

Detalii

Dată:
septembrie 30
Oră:
19:00 - 20:30
Cumpără Bilet »

Loc de desfășurare

Sala Capitol
Bulevardul Constantin Diaconovici Loga Nr. 2
Timișoara, Timiș 300022 România
+ Hartă Google