
Program:
G. ENESCU: Sonata nr. 3 in caracter popular românesc (orch. G. BEBEȘELEA)
G. ENESCU: Vox Maris, op. 31
B. BARTÓK: Cantata profană: Cei nouă cerbi fermecați Sz. 94
Metamorfoza înseamnă mai mult decât schimbare. În muzica lui George Enescu și Béla Bartók, ea devine un mod de a înțelege tradiția, natura și mitul ca forțe care modelează identitatea umană.
În Sonata nr. 3 în caracter popular românesc, George Enescu surprinde spiritul muzicii tradiționale fără a-i prelua melodiile. Libertatea ritmului, inflexiunile viorii și rafinamentul scriiturii dau impresia unei muzici născute din improvizație, deși fiecare detaliu este riguros construit. Aceeași fascinație pentru forța simbolului revine în Vox Maris, una dintre ultimele sale mari creații orchestrale, finalizată după aproape trei decenii de lucru. Marea devine aici o prezență copleșitoare, iar orchestra, corul și vocile soliste îi dau glas într-o partitură evocatoare.
Inspirată de două colinde transilvănene, Cantata profana de Béla Bartók spune povestea celor nouă fii preschimbați în cerbi, pentru care libertatea dobândită înseamnă și despărțirea definitivă de lumea cunoscută. Bartók considera această lucrare propriul său crez artistic: o meditație despre legătura dintre om, natură și tradiție, dincolo de orice granițe culturale.
Fiecare transformare este șansa unei noi forme de existență.