Concert vocal-simfonic extraordinar | Deschiderea Festivalului Internațional Timișoara Muzicală
5 mai 2024
Concertul vocal-simfonic extraordinar de vineri, 5 mai 2023 deschide Festivalul Internațional Timișoara Muzicală, eveniment realizat în colaborare cu Opera Națională Română din Timișoara.
Orchestra simfonică și Corul „Ion Românu” ale Filarmonicii Banatul, împreună cu soliștii MARIANA BULICANU – soprană, VALENTIN RACOVEANU – tenor și IONUȚ PASCU – bariton vor interpreta Carmina Burana de C. ORFF.
Dirijor va fi maestrul RADU POPA
Dirijorul corului: IOSIF TODEA
Deschiderea Festivalului Timișoara Muzicală – programată pentru vineri, 5 mai 2023, la ora 19:00, la Sala Capitol – se anunță a fi un eveniment special, prin concertul vocal-simfonic extraordinar cu cantata Carmina Burana de C. ORFF, ocazie cu care vor urca pe podiumul de concert corurile și orchestrele celor două instituții muzicale ale orașului: Filarmonica Banatul Timișoara și Opera Națională Română Timișoara.
Dirijor: RADU POPA
Dirijorul corului: IOSIF TODEA
Soliști: MARIANA BULICANU – soprană
VALENTIN RACOVEANU – tenor
IONUȚ PASCU – bariton
În continuare, avancronica de concert semnată de maestrul Mircea Tătaru:
„Data de 5 mai este marcată de deschiderea Festivalului anual al Timişoarei, un eveniment cu atât mai important cu cât anul acesta suntem Capitală Europeană a Culturii. În deschiderea Festivalului Internaţional Timişoara Muzicală, iubitorii de muzică vor putea asculta „Carmina Burana” de Carl Orff. Este o cantată scenică compusă între anii 1935-1936 şi se bazează pe texte poetice conţinute într-un manuscris din secolul al XIII-lea, descoperit într-o mânăstire benedictină, aproape de localitatea Bad Tölz, în Bavaria. Manuscrisul se numeşte Codex Latinus Monacensis şi actualmente se găseşte la Biblioteca Naţională din Műnchen. A fost publicat în 1847 de Johann Andreas Schmeller care i-a şi dat numele. Este scris în latină şi o parte în germana veche. Aşa cum se uza la începutul Evului Mediu, textele sunt intercalate de sfaturi morale şi didactice, pentru că o bună parte din texte sunt imnuri bahice, cântece cu conţinut erotic sau parodii blasfemice la ceremonia liturgică. Deşi manuscrisul conţinea şi urme de melodii, Orff a compus o muzică nouă pe aceste texte, muzică influenţată de Renaştere şi începuturile epocii baroce, şi a făcut din ritm, elementul fundamental al lucrării. Trebuie să observăm că Orff oferă o soluţie radicală prin reducerea mijloacelor moderne şi sofisticate, înlocuindu-le cu entităţi melodice şi ritmice rudimentare, pe care le gradează progresiv, producând efecte accesibile, de mare pregnanţă. Lucrarea a fost prezentată pentru prima dată la Opera din Frankfurt, în 8 iunie 1937 şi a avut un succes extraordinar, succes repetat pe toate scenele de concert până azi.
Concertul vocal-simfonic de deschidere se va desfăşura în colaborare cu Opera Naţională Română din Timişoara şi va fi dirijat de maestrul Radu Popa.
Corul „Ion Românu” a fost pregătit de maestrul Iosif Todea. Soliştii vocali sunt: soprana Mariana Bulicanu, tenorul Valentin Racoviceanu şi baritonul Ionuț Pascu.”
Concert vocal-simfonic extraordinar | Deschiderea Festivalului Internațional Timișoara Muzicală
5 mai 2024
Concertul vocal-simfonic extraordinar de vineri, 5 mai 2023 deschide Festivalul Internațional Timișoara Muzicală, eveniment realizat în colaborare cu Opera Națională Română din Timișoara.
Orchestra simfonică și Corul „Ion Românu” ale Filarmonicii Banatul, împreună cu soliștii MARIANA BULICANU – soprană, VALENTIN RACOVEANU – tenor și IONUȚ PASCU – bariton vor interpreta Carmina Burana de C. ORFF.
Dirijor va fi maestrul RADU POPA
Dirijorul corului: IOSIF TODEA
Deschiderea Festivalului Timișoara Muzicală – programată pentru vineri, 5 mai 2023, la ora 19:00, la Sala Capitol – se anunță a fi un eveniment special, prin concertul vocal-simfonic extraordinar cu cantata Carmina Burana de C. ORFF, ocazie cu care vor urca pe podiumul de concert corurile și orchestrele celor două instituții muzicale ale orașului: Filarmonica Banatul Timișoara și Opera Națională Română Timișoara.
Dirijor: RADU POPA
Dirijorul corului: IOSIF TODEA
Soliști: MARIANA BULICANU – soprană
VALENTIN RACOVEANU – tenor
IONUȚ PASCU – bariton
În continuare, avancronica de concert semnată de maestrul Mircea Tătaru:
„Data de 5 mai este marcată de deschiderea Festivalului anual al Timişoarei, un eveniment cu atât mai important cu cât anul acesta suntem Capitală Europeană a Culturii. În deschiderea Festivalului Internaţional Timişoara Muzicală, iubitorii de muzică vor putea asculta „Carmina Burana” de Carl Orff. Este o cantată scenică compusă între anii 1935-1936 şi se bazează pe texte poetice conţinute într-un manuscris din secolul al XIII-lea, descoperit într-o mânăstire benedictină, aproape de localitatea Bad Tölz, în Bavaria. Manuscrisul se numeşte Codex Latinus Monacensis şi actualmente se găseşte la Biblioteca Naţională din Műnchen. A fost publicat în 1847 de Johann Andreas Schmeller care i-a şi dat numele. Este scris în latină şi o parte în germana veche. Aşa cum se uza la începutul Evului Mediu, textele sunt intercalate de sfaturi morale şi didactice, pentru că o bună parte din texte sunt imnuri bahice, cântece cu conţinut erotic sau parodii blasfemice la ceremonia liturgică. Deşi manuscrisul conţinea şi urme de melodii, Orff a compus o muzică nouă pe aceste texte, muzică influenţată de Renaştere şi începuturile epocii baroce, şi a făcut din ritm, elementul fundamental al lucrării. Trebuie să observăm că Orff oferă o soluţie radicală prin reducerea mijloacelor moderne şi sofisticate, înlocuindu-le cu entităţi melodice şi ritmice rudimentare, pe care le gradează progresiv, producând efecte accesibile, de mare pregnanţă. Lucrarea a fost prezentată pentru prima dată la Opera din Frankfurt, în 8 iunie 1937 şi a avut un succes extraordinar, succes repetat pe toate scenele de concert până azi.
Concertul vocal-simfonic de deschidere se va desfăşura în colaborare cu Opera Naţională Română din Timişoara şi va fi dirijat de maestrul Radu Popa.
Corul „Ion Românu” a fost pregătit de maestrul Iosif Todea. Soliştii vocali sunt: soprana Mariana Bulicanu, tenorul Valentin Racoviceanu şi baritonul Ionuț Pascu.”
Recital educativ | Miracolul muzicii pentru bebeluși (0-2 ani)
6 mai 2023
Lucrări cu grijă alese de către violonista MARTA CHIȘ și de către harpista MIHAELA FAUR au menirea de a-i familiariza pe cei mai mici dintre spectatorii noștri cu acordurile muzicii clasice. O astfel de ocazie le-o oferim în data de 6 mai 2023, de la ora 11:00, la Sala Capitol.
Workshop de percuție susținut de DORU ROMAN
9 mai 2023
În cadrul „Timișoara pentru TINEri”, marți, 9 mai 2023, tinerii au ocazia să afle secretele instrumentelor de percuție de la un artist desăvârșit – DORU ROMAN, solist percuționist al Filarmonicii Banatul Timișoara. Workshop-ul are loc de la ora 15:30, la Sala Capitol, iar intrarea este gratuită, pe bază de invitație.
Workshop de percuție susținut de DORU ROMAN
9 mai 2023
În cadrul „Timișoara pentru TINEri”, marți, 9 mai 2023, tinerii au ocazia să afle secretele instrumentelor de percuție de la un artist desăvârșit – DORU ROMAN, solist percuționist al Filarmonicii Banatul Timișoara. Workshop-ul are loc de la ora 15:30, la Sala Capitol, iar intrarea este gratuită, pe bază de invitație.
Recital cameral „De la romantic la modern” | WEST BRASS QUINTET
9 mai 2023
Sinagoga din Cetate va răsuna în acordurile instrumentelor de alamă, marți, 9 mai 2023, de la ora 19:00, într-un recital al WEST BRASS QUINTET, intitulat De la romantic la modern. În cadrul evenimentului ce face parte din „Timișoara pentru TINEri”, vom audia lucrări ale compozitorilor KOETSIER, E. BOZZA, V. EWALD.
Soliști:
IULIUS MECEA – corn
ANDREI CANDRIANU – trompetă
CORNELIU MEICI – trompetă
BOGDAN DIJMĂRESCU – trombon
FELIX BURGHELEA – tubă
Concert simfonic | Dirijor: WALTER HILGERS, solist: ALEXANDER BOLDACHEV – harpă
12 mai 2023
Ediția a V-a a Festivalului HARPISSIMA aduce pe scena Sălii Capitol un concert al Orchestrei simfonice a Filarmonicii Banatul Timișoara, împreună cu harpistul elvețian ALEXANDER BOLDACHEV. Dirijorul concertului de vineri, 12 mai 2023, de la ora 19:00 este WALTER HILGERS.
În program:
A. BOLDACHEV – Teme din trei balete de P. I. Ceaikovski, pentru harpă și orchestră (p.a.a.)
P. I. CEAIKOVSKI – Simfonia nr. 2 în do minor, op. 17
În continuare, avancronica de concert, semnată de maestrul Mircea Tătaru:
„Maestrul Walter Hilgers va conduce de la pupitrul dirijoral concertul simfonic din 12 mai, ce va avea următorul program: Teme din trei balete pentru harpă şi orchestră de Piotr Ilici Ceaikovski/ Alexander Boldachev şi Simfonia nr.2 în do minor, op.17 de Ceaikovski.
Faimos harpist, Alexander Boldachev, se dovedeşte şi compozitor, pentru că în deschiderea concertului simfonic, el a aranjat pentru harpă şi orchestră trei balete celebre din creaţia lui Ceaikovski.
A doua simfonie a compozitorului rus, pe care o vom asculta vineri seara, a fost compusă în 1872 şi a întrunit aprecierile tuturor, în special ale grupului Celor cinci, un grup de cinci mari compozitori ruşi înfiinţat de Mili Balakirev. A durat un timp destul de lung, şase ani, de la prima sa simfonie până la compunerea celei de-a doua. Datorită faptului că Ceaikovski a folosit cântece populare din folclorul ucrainean, simfonia a fost denumită Mica Rusie, Ucraina fiind considerată astfel, pe atunci. Motivul? Când a compus-o se afla în vacanţa de vară în Kamianka, Ucraina, împreună cu sora sa Alexandra şi familia ei. În introducerea primei părţi se aude o variantă ucraineană a cântecului Jos pe măicuţa Volga, iar tema finalului, partea a IV-a, se bazează pe un celebru dans ucrainean, Cocorul. Partea întâi are un caracter dramatic, elementul caracteristic fiind un motiv descendent, plin de însufleţire, folosit de compozitor în unele uverturi ale operelor sale. În opoziţie, tema a doua este nostalgică, precum o melodie de dragoste. Partea întâi poate fi caracterizată ca o imagine umană, cu constrângeri şi episoade intime. Partea a doua îmbină un marş cu un cântec popular. Marşul a fost copiat din unele părţi ale operei Undina, o lucrare distrusă de însuşi Ceaikovski. În partea a treia, mai ales în partea mediană savurăm un umor viguros. Un grup de suflători intonează melodii de dans, specific aşezărilor de la ţară. În secţiunea principală, apare un scherzo strălucitor, moment de mare măiestrie componistică. Finalul, bazat pe melodia celebrului dans Cocorul, este unul din marile creaţii ale simfonismului ceaikovskian, o expresie reuşită a optimismului şi umorului popular. Cu tot succesul de la premieră, compozitorul nu era pe deplin satisfăcut. El a revizuit un an întreg simfonia, rescriind începutul şi scurtând finalul cu 150 de măsuri. Părea o altă lucrare, dar aceasta este varianta pe care o găsim pe afişele de concert. El a dedicat simfonia filialei din Moscova a Societăţii Muzicale Ruse.”
Concert simfonic | Dirijor: WALTER HILGERS, solist: ALEXANDER BOLDACHEV – harpă
12 mai 2023
Ediția a V-a a Festivalului HARPISSIMA aduce pe scena Sălii Capitol un concert al Orchestrei simfonice a Filarmonicii Banatul Timișoara, împreună cu harpistul elvețian ALEXANDER BOLDACHEV. Dirijorul concertului de vineri, 12 mai 2023, de la ora 19:00 este WALTER HILGERS.
În program:
A. BOLDACHEV – Teme din trei balete de P. I. Ceaikovski, pentru harpă și orchestră (p.a.a.)
P. I. CEAIKOVSKI – Simfonia nr. 2 în do minor, op. 17
În continuare, avancronica de concert, semnată de maestrul Mircea Tătaru:
„Maestrul Walter Hilgers va conduce de la pupitrul dirijoral concertul simfonic din 12 mai, ce va avea următorul program: Teme din trei balete pentru harpă şi orchestră de Piotr Ilici Ceaikovski/ Alexander Boldachev şi Simfonia nr.2 în do minor, op.17 de Ceaikovski.
Faimos harpist, Alexander Boldachev, se dovedeşte şi compozitor, pentru că în deschiderea concertului simfonic, el a aranjat pentru harpă şi orchestră trei balete celebre din creaţia lui Ceaikovski.
A doua simfonie a compozitorului rus, pe care o vom asculta vineri seara, a fost compusă în 1872 şi a întrunit aprecierile tuturor, în special ale grupului Celor cinci, un grup de cinci mari compozitori ruşi înfiinţat de Mili Balakirev. A durat un timp destul de lung, şase ani, de la prima sa simfonie până la compunerea celei de-a doua. Datorită faptului că Ceaikovski a folosit cântece populare din folclorul ucrainean, simfonia a fost denumită Mica Rusie, Ucraina fiind considerată astfel, pe atunci. Motivul? Când a compus-o se afla în vacanţa de vară în Kamianka, Ucraina, împreună cu sora sa Alexandra şi familia ei. În introducerea primei părţi se aude o variantă ucraineană a cântecului Jos pe măicuţa Volga, iar tema finalului, partea a IV-a, se bazează pe un celebru dans ucrainean, Cocorul. Partea întâi are un caracter dramatic, elementul caracteristic fiind un motiv descendent, plin de însufleţire, folosit de compozitor în unele uverturi ale operelor sale. În opoziţie, tema a doua este nostalgică, precum o melodie de dragoste. Partea întâi poate fi caracterizată ca o imagine umană, cu constrângeri şi episoade intime. Partea a doua îmbină un marş cu un cântec popular. Marşul a fost copiat din unele părţi ale operei Undina, o lucrare distrusă de însuşi Ceaikovski. În partea a treia, mai ales în partea mediană savurăm un umor viguros. Un grup de suflători intonează melodii de dans, specific aşezărilor de la ţară. În secţiunea principală, apare un scherzo strălucitor, moment de mare măiestrie componistică. Finalul, bazat pe melodia celebrului dans Cocorul, este unul din marile creaţii ale simfonismului ceaikovskian, o expresie reuşită a optimismului şi umorului popular. Cu tot succesul de la premieră, compozitorul nu era pe deplin satisfăcut. El a revizuit un an întreg simfonia, rescriind începutul şi scurtând finalul cu 150 de măsuri. Părea o altă lucrare, dar aceasta este varianta pe care o găsim pe afişele de concert. El a dedicat simfonia filialei din Moscova a Societăţii Muzicale Ruse.”
Recital educativ | Muzică din desene animate (2-7 ani)
13 mai 2023
Copiii de 2-7 ani sunt invitați să facă cunoștință cu muzica desenelor animate ce le-au fascinat copilăria părinților lor și care, cu siguranță, le vor rămâne și lor întipărite în amintire. Aranjamentele sunt realizate de CRISTIAN SPĂTARU. Recitalul educativ Muzică din desene animate are loc sâmbătă, 13 mai 2023, de la ora 11:00, în Sala Capitol.
Recital HARPISSIMA | Soliști: ALEXANDER BOLDACHEV, MIHAELA FAUR
13 mai 2023
Sunetele a două harpe, mânuite cu pricepere și talent de soliștii ALEXANDER BOLDACHEV și MIHAELA FAUR, ne vor încânta auzul, sâmbătă, 13 mai 2023, în cadrul recitalului HARPISSIMA. Evenimentul va avea loc de la ora 19:00, în Sala Capitol. În program, lucrări de C. DEBUSSY, A. BOLDACHEV, S. RAHMANINOV, P. I. CEAIKOVSKI, D. ȘOSTAKOVICI, E. SATIE, G. ROSSINI, M. GLINKA, M. MUSSORGSKI, S. SVIRIDOV, A. ALYABIEV.
Recital HARPISSIMA | Soliști: ALEXANDER BOLDACHEV, MIHAELA FAUR
13 mai 2023
Sunetele a două harpe, mânuite cu pricepere și talent de soliștii ALEXANDER BOLDACHEV și MIHAELA FAUR, ne vor încânta auzul, sâmbătă, 13 mai 2023, în cadrul recitalului HARPISSIMA. Evenimentul va avea loc de la ora 19:00, în Sala Capitol. În program, lucrări de C. DEBUSSY, A. BOLDACHEV, S. RAHMANINOV, P. I. CEAIKOVSKI, D. ȘOSTAKOVICI, E. SATIE, G. ROSSINI, M. GLINKA, M. MUSSORGSKI, S. SVIRIDOV, A. ALYABIEV.
Concert simfonic al Orchestrei de Tineret a Uniunii Europene (EUYO Orchestra) | Dirijor și solist: DANIEL ROWLAND
17 mai 2023
Ne bucurăm de un frumos concert simfonic, miercuri, 17 mai 2023, rezultat în urma colaborării dintre Orchestra de Tineret a Uniunii Europene (EUYO Orchestra) și Facultatea de Muzică și Teatru din cadrul UVT. Dirijor și, în același timp, solist va fi violonistul DANIEL ROWLAND.
În program:
S. BACH – Ofranda muzicală: Ricercar a 6, BWV 1079
RILEY- In C
Sir H. BIRTWISTLE – Cortege
VIVALDI / C. FIZZAROTTI/ AKQA / JVM / HUGH CROSTHWAITE – The [Uncertain] Four Seasons
Recital de pian Labyrinth | DAVID GREILSAMMER
18 mai 2023
Recunoscut drept unul dintre cei mai îndrăzneți dirijori și pianiști ai zilelor noastre și aclamat pentru interpretările pe dare le dă lucrărilor scrise de Mozart, David Greilsammer a interpretat toate Sonatele pentru pian ale lui Mozart într-un „maraton” de o zi la Paris. De asemenea, a cântat și a dirijat toate cele douăzeci și șapte de concerte pentru pian ale lui Mozart, în nouă concerte consecutive.
Avem ocazia să îl ascultăm înterpretând lucrări de L. JANÁČEK, J. B. LULLY, L. VAN BEETHOVEN, G. CRUMB, G. LIGETI, J. S. BACH, E. GRANADOS, E. SATIE, C. P. E. BACH, O. PELZ, M. MARAIS, A. SCRIABIN, J. F. REBEL, joi, 19 mai 2023, de la ora 19:00, la Sala Capitol.
Eveniment realizat în parteneriat cu Institutul Francez.
Recital de pian Labyrinth | DAVID GREILSAMMER
18 mai 2023
Recunoscut drept unul dintre cei mai îndrăzneți dirijori și pianiști ai zilelor noastre și aclamat pentru interpretările pe dare le dă lucrărilor scrise de Mozart, David Greilsammer a interpretat toate Sonatele pentru pian ale lui Mozart într-un „maraton” de o zi la Paris. De asemenea, a cântat și a dirijat toate cele douăzeci și șapte de concerte pentru pian ale lui Mozart, în nouă concerte consecutive.
Avem ocazia să îl ascultăm înterpretând lucrări de L. JANÁČEK, J. B. LULLY, L. VAN BEETHOVEN, G. CRUMB, G. LIGETI, J. S. BACH, E. GRANADOS, E. SATIE, C. P. E. BACH, O. PELZ, M. MARAIS, A. SCRIABIN, J. F. REBEL, joi, 19 mai 2023, de la ora 19:00, la Sala Capitol.
Eveniment realizat în parteneriat cu Institutul Francez.
Concert simfonic | Dirijor: FAYÇAL KAROUI, solist: DANIEL CIOBANU – pian
19 mai 2023
Orchestra simfonică a Filarmonicii Banatul Timișoara, dirijată de FAYÇAL KAROUI susține vineri, 19 mai 2023, de la ora 19:00, un concert simfonic ce îl are ca solișt pe renumitul pianist DANIEL CIOBANU.
În program:
C. DEBUSSY / A. CAPLET – Clar de lună
M. RAVEL – Concertul pentru pian și orchestră în sol major
C. FRANCK – Simfonia în re minor
În continuare, avancronica de concert, semnată de maestrul Mircea Tătaru
„O seară cu muzică franceză ne propune maestrul Fayçal Karoui, dirijorul concertulu. Vom asculta — Clar de lună de Claude Debussy/ A. Caplet, Concertul pentru pian şi orchestră în sol major de Maurice Ravel şi Simfonia în re minor de César Franck.
Muzicologii spun că Debussy ar fi rămas un mare compozitor, chiar dacă ar fi scris numai muzică pentru pian. Ei au fost dornici să pătrundă secretele stilului lui Debussy, farmecului său, descoperind o muzică aparte în care fiecare nouă pagină, care este mereu alta. Clar de lună este una dintre cele patru părţi care compun Suita bergamască pentru pian, o lucrare din perioada de formare a compozitorului. Era student în 1890 când a compus suita, pe care a revizuit-o în 1905. Cele patru părţi ale suitei sunt Prélude, Menuet, Clair de lune şi Passepied.
Întâlnită des pe scenele de concert, piesa pe care o vom asculta este cea mai îndrăgită de către public. André Caplet a orchestrat-o în 1927.
Concertul în sol major pentru pian şi orchestră a fost compus de Ravel între anii 1929 şi 1931. Vom observa structura clasică a acestui concert, dar şi vitalitatea sa excepţională, exprimarea plină de curaj şi virtuozitate. Nicio urmă de presentiment în legătură cu tulburările serioase ale sănătăţii sale, de care era conştient. Mai mult, a introdus în mod substanţial în concert armonii şi formule de jazz, influenţe ale vizitelor în Statele Unite. Premiera a fost în 14 ianuarie 1932, la Paris, cu celebra Marguerite Long ca solistă. Premiera americană s-a petrecut la Boston în aprilie, acelaşi an. Noi vom asculta concertul în interpretarea pianistului Daniel Ciobanu.
Compozitorul belgian César Franck a compus puţine lucrări, doar către sfârşitul vieţii, toate intrând în patrimoniul culturii universale ca foarte valoroase. Încurajat de succesul obţinut cu Variaţiunile pentru pian şi orchestră în 1885, el lucrează aproape doi ani la o simfonie în re minor, unde foloseşte cu succes structura ciclică întâlnită în lucrările lui Berlioz şi Saint-Saëns. Toate cele trei părţi sunt străbătute, în diferite moduri, de motivele ce apar la început, realizând o unitate în suflul romantic al simfoniei. Premiera a fost la Conservatorul din Paris, în februarie 1889, cu un an înainte de moartea compozitorului. Cu toate că era născut în Belgia, se considera francez, trăind toată viaţa în Franţa.
La fel ca şi Hector Berlioz, Franck a avut soarta de a fi preţuit mai târziu, pentru că, la vremea ei, simfonia sa a trecut neobservată. Mai apoi, a făcut ocolul lumii ca o creaţie reprezentativă a romantismului francez. Franck a dăruit romantismului târziu o lucrare simfonică de referinţă, o lucrare monumentală, impunătoare. Prin talentul lui deosebit de armonist şi contrapunctist, prin valenţele conceptului discursului său ciclic, el a realizat legături şi drumuri pentru viitor. Această construcţie solidă este o „[…] necontenită ascensiune spre bucuria pură şi spre lumina înviorătoare”, aşa cum s-a exprimat Vincent D`Indy în cartea sa despre César Franck.
Este de aplaudat iniţiativa unei seri de muzică franceză, pentru că această muzică are particularităţi speciale, pe care orchestra noastră le va dezvălui cu multă măiestrie.”
Concert simfonic – Orchestra Liceului de Artă „Ion Vidu”
20 mai 2023
Concert simfonic – Orchestra Liceului de Artă „Ion Vidu”
Pe scena Sălii Capitol urcă sâmbătă, 20 mai 2023, de la ora 19:00, Orchestra Liceului de Artă „Ion Vidu”, pentru un concert simfonic al cărui dirijor va fi drd. ANDREAS SCHEIN.
Soliști: SEBASTIAN MANNING – vioară
LOIS MUNTEAN – vioară
ROBERT TIUTIUC – vioară
TUDOR IONESCU – violoncel
ANDREEA TEODORESCU – soprană
MARIA PÎRVULESCU – clavecin
În program:
G. ROSSINI – Uvertura la Opera „Maometto II”
P. DE SARASATE – Fantezia Carmen pentru vioară și orchestră
A. VIVALDI – Concert pentru două viori, violoncel și orchestră de coarde în re minor, RV. 565
W. A. MOZART – Aria „Deh vieni non tardar” din opera „Le Nozze di Figaro”
I. RIPKA – Serbische Rhapsodie (primă audiție absolută)
S. BRADLEY – Tom and Jerry, Blue Cat Blues (Orchestrație: Andreas Schein)
Concert simfonic – Orchestra Liceului de Artă „Ion Vidu”
20 mai 2023
Concert simfonic – Orchestra Liceului de Artă „Ion Vidu”
Pe scena Sălii Capitol urcă sâmbătă, 20 mai 2023, de la ora 19:00, Orchestra Liceului de Artă „Ion Vidu”, pentru un concert simfonic al cărui dirijor va fi drd. ANDREAS SCHEIN.
Soliști: SEBASTIAN MANNING – vioară
LOIS MUNTEAN – vioară
ROBERT TIUTIUC – vioară
TUDOR IONESCU – violoncel
ANDREEA TEODORESCU – soprană
MARIA PÎRVULESCU – clavecin
În program:
G. ROSSINI – Uvertura la Opera „Maometto II”
P. DE SARASATE – Fantezia Carmen pentru vioară și orchestră
A. VIVALDI – Concert pentru două viori, violoncel și orchestră de coarde în re minor, RV. 565
W. A. MOZART – Aria „Deh vieni non tardar” din opera „Le Nozze di Figaro”
I. RIPKA – Serbische Rhapsodie (primă audiție absolută)
S. BRADLEY – Tom and Jerry, Blue Cat Blues (Orchestrație: Andreas Schein)
Recital vocal – VOCES TIMISIENSES
23 mai 2023
Ansamblul vocal oficial al Filarmonicii Banatul Timișoara – VOCES TIMISIENSES, dirijat de LUCIAN ONIȚA, vă invită la un recital vocal, marți, 23 mai 2023, de la ora 19:00, în Sala Capitol.
În program, lucrări de: A. LOTTI, A. PAȘCANU, N. URSU, G. DINICU, G. MĂLĂNCIOIU, E. WHITACRE, L. COHEN, M. LAURIDSEN, F. TICHELI, K. NYSTEDT, S. RAHMANINOV, A. VIVALDI, J. S. BACH, L. VAN BEETHOVEN.
Concert simfonic al Orchestrei Facultății de Muzică și Teatru Timișoara
24 mai 2023
Concert simfonic al Orchestrei Facultății de Muzică și Teatru Timișoara
Orchestra Facultății de Muzică și Teatru din cadrul Universității de Vest Timișoara vine pe scena Sălii Capitol, miercuri, 24 mai 2023, de la ora 19:00, pentru un concert simfonic în care vom audia Concertul pentru pian și orchestră nr. 2 de S. RACHMANINOV și Simfonia nr. 3 Eroica de L. VAN BEETHOVEN.
Dirijorul concertului va fi SEBASTIAN FELEA.
Evenimentul îl va avea ca solist pe pianistul LUCAS KOHL.
Concert simfonic al Orchestrei Facultății de Muzică și Teatru Timișoara
24 mai 2023
Concert simfonic al Orchestrei Facultății de Muzică și Teatru Timișoara
Orchestra Facultății de Muzică și Teatru din cadrul Universității de Vest Timișoara vine pe scena Sălii Capitol, miercuri, 24 mai 2023, de la ora 19:00, pentru un concert simfonic în care vom audia Concertul pentru pian și orchestră nr. 2 de S. RACHMANINOV și Simfonia nr. 3 Eroica de L. VAN BEETHOVEN.
Dirijorul concertului va fi SEBASTIAN FELEA.
Evenimentul îl va avea ca solist pe pianistul LUCAS KOHL.
Concert coral susținut de Corul de copii al Liceului de Artă „Ion Vidu”
25 mai 2023
Corul de copii al Liceului de Artă „Ion Vidu” Timișoara va demonstra că, deși este format din tineri, are toate atuurile unui ansamblu profesionist. Elevii ne vor încânta cu un concert coral, joi, 25 mai 2023, de la ora 18:00, la Sala „Mihai Perian” a liceului în care studiază.
Dirijor va fi MARIA GYURIS.
Acompaniamentul va fi asigurat de pianista ELENA POPA.
În program, lucrări de G. FAURÉ, K. NYSTEDT, N. LUNGU, R. GEORGESCU, J. WRIGHT, B. LAJOS, M. ATHERTON, D. VOICULESCU, D. DEMBINSKI VODĂ, A. PIAZZOLLA, L. C. KURSIETE, S. LINDMARK.
Recital Imagine Baroque – Quasi una Fantasia | SÎNZIANA MIRCEA – pian, DAVIDE MARIANO – orgă
25 mai 2023
Pianista SÎNZIANA MIRCEA și organistul italian DAVIDE MARIANO aduc în fața publicului timișorean un recital ce are ca temă muzica barocă. Evenimentul intitulat Imagine Baroque – Quasi una Fantasia are loc joi, 25 mai 2023, de la ora 20:00, la Centrul Reformat Noul Mileniu.
În program, lucrări și transcripții de J. S. BACH, B. MARCELLO, L. VAN BEETHOVEN, W. KEMPFF, G. F. HÄNDEL, S. MIRCEA.
Recital Imagine Baroque – Quasi una Fantasia | SÎNZIANA MIRCEA – pian, DAVIDE MARIANO – orgă
25 mai 2023
Pianista SÎNZIANA MIRCEA și organistul italian DAVIDE MARIANO aduc în fața publicului timișorean un recital ce are ca temă muzica barocă. Evenimentul intitulat Imagine Baroque – Quasi una Fantasia are loc joi, 25 mai 2023, de la ora 20:00, la Centrul Reformat Noul Mileniu.
În program, lucrări și transcripții de J. S. BACH, B. MARCELLO, L. VAN BEETHOVEN, W. KEMPFF, G. F. HÄNDEL, S. MIRCEA.
Concert simfonic | Dirijor: STEFAN GEIGER, solist: MATTHIEU GAUCI-ANCELIN – flaut
26 mai 2023
Maestrul STEFAN GEIGER, dirijor invitat permanent al Filarmonicii Banatul Timișoara va conduce concertul susținut de Orchestra simfonică vineri, 26 mai 2023, de la ora 19:00, la Sala Capitol. Solist va fi flautistul francez MATTHIEU GAUCI-ANCELIN.
În program:
E. CHABRIER – España
J. IBERT – Concertul pentru flaut și orchestră drepturi
M. RAVEL – Alborada del Gracioso
M. RAVEL – La Valse
În continuare, avancronica de concert, semnată de maestrul Mircea Tătaru:
„Pentru concertul simfonic din 26 mai dirijorul concertului, maestrul Stefan Geiger, ne propune o nouă seară de muzică franceză, lărgind spaţiul cultural al festivalului. Vom asculta — „España” de Emmanuel Chabrier, Concertul opentru flaut şi orchestră de Jack Ibert şi două lucrări de Maurice Ravel, Alborada del Graciosso şi La Valse.
Rapsodia pentru orchestră España este cea mai faimoasă lucrare a compozitorul francez Emmanuel Chabrier. A fost compusă în 1883, după o călătorie în Spania. A fost dedicată dirijorului Charles Lamoureux, care a dirijat pentru prima oară această lucrare la 4 noiembrie, acelaşi an, la Teatrul Castelului de apă din Paris. Chabrier a făcut parte dintr-o familie veche ai cărei membri erau cunoscuţi în partea centrală a Franţei drept oameni veseli, pasionaţi, buni dansatori şi cu preocupări în domeniul ştiinţelor. Emmanuel a primit lecţii de muzică de la 5 ani, iar la 16, compunea valsuri, polci, muzică pentru saloane. Era considerat compozitor autodidact. A avut un şoc în momentul când, fiind la Bayreth, a ascultat opera Tristan şi Isolda a lui Richard Wagner. De atunci, demisionând din postul de la Ministerul de Interne, s-a dedicat în totalitate compoziţiei. A murit la 53 de ani suferind de o paralizie generalizată. Conservatorul de muzică, dans şi dramă din Clermont Ferrand îi poartă numele. Dacă Ravel a fost asociat impresionismului, dar cu multe elemente din baroc şi neoclasicism, Ibert a fost considerat eclectic, adică el combinând concepţii diferite, incompatibile, uneori, unele cu altele. Deşi concertul de flaut a fost compus în maniera modernă a secolului al XX-lea, Ibert nu s-a lăsat furat de ultimele cuceriri ale tehnicii de compoziţie din acea vreme, ba chiar s-a ţinut la distanţă, spunând că muzica adevărată apelează singură la procedee atunci când are nevoie. Concertul său de flaut este un exemplu tipic de convieţuire a clasicului cu modernul. L-a compus între anii 1932 şi 1933 şi i l-a dedicat flautistului Marcel Moyse, fost student al legendarului Paul Tafanel, mare maestru al flautului. Moyse l-a cântat în premieră în februarie 1934, la Paris, dar nu l-a interpretat prea des în cariera sa din cauza marilor dificultăţi tehnice pe care le are partitura solistă. Nici orchestra nu are o sarcină uşoară după cum se va vedea vineri seara. Frumuseţea magică a acestui concert se datorează faptului că Ibert a ales cu măiestrie temele şi desfăşurările discursului sonor, în aşa fel încât să se potrivească cu calităţile şi particularităţile expresive atât ale instrumentului solist, cât şi ale celor din orchestră. Vom asculta acest concert în interpretarea flautistului Matthieu Gauci-Ancelin.
În 1905, Ravel a compus 5 piese pentru pian sub titlul de „Oglinzi”.
A treia piesă a fost orchestrată de Ravel în 1906 sub denumirea — O barcă pe ocean. A patra piesă, Alborada del gracioso, are şi ea o versiune pentru orchestră care a fost creată în 1918 şi pe care o vom asculta vineri în concert. Muzicologii traduc în mod curent această lucrare drept „Cântecul de dimineaţă al unui bufon”. Prietenul şi biograful lui Ravel, un fost elev, Alexis Roland-Manuel, descria lucrarea ca fiind aceea în care fluctuaţiile melodice sunt în contrast cu virtuozitatea uscată şi muşcată a satirei. Atmosfera nu este departe de înţelepciunea spaniolă din timpul lui Cervantes, Calderón sau Lope de Vega.
Să mai amintim faptul că fiecare parte din suita pentru pian are câte o dedicaţie. Alborada del gracioso a fost dedicată lui Michel-Dimitri Calvocoressi, critic muzical şi unul dintre cei mai mari admiratori ai lui Ravel.
Maurice Ravel a dorit, în 1906, să aducă un omagiu lui Johann Strauss fiul, compunând un vals pe care l-ar fi intitulat Viena. Proiectul iniţial a fost modificat după ce Ravel a participat activ la Primul Război Mondial. Sub noul nume, La valse, este un vals metamorfozat de ororile războiului, deformat de negura care se aşterne peste omenire, dar şi un manifest în ritm de vals contra celei mai stupide şi dezechilibrante acţiuni omeneşti: Războiul.”
Recital cameral | DENIS SEVERIN – violoncel, TATIANA KORSUNSKAYA – pian
27 mai 2023
Doi artiști internaționali de mare valoare, violoncelistul DENIS SEVERIN și pianista TATIANA KORSUNSKAYA – ambii cu o înclinație aparte spre muzica de cameră, ne vor încânta sâmbătă, 27 mai 2023 cu interpretări de înaltă măiestrie a unor lucrări de L. VAN BEETHOVEN, C. DEBUSSY și F. CHOPIN.
Evenimentul, parte a Festivalului Internațional CellEast, ediția a II-a, are loc de la ora 19:00, în Sala Orpheum a Facultății de Muzică și Teatru Timișoara.
Recital cameral | DENIS SEVERIN – violoncel, TATIANA KORSUNSKAYA – pian
27 mai 2023
Doi artiști internaționali de mare valoare, violoncelistul DENIS SEVERIN și pianista TATIANA KORSUNSKAYA – ambii cu o înclinație aparte spre muzica de cameră, ne vor încânta sâmbătă, 27 mai 2023 cu interpretări de înaltă măiestrie a unor lucrări de L. VAN BEETHOVEN, C. DEBUSSY și F. CHOPIN.
Evenimentul, parte a Festivalului Internațional CellEast, ediția a II-a, are loc de la ora 19:00, în Sala Orpheum a Facultății de Muzică și Teatru Timișoara.
Recital cameral – Muzica țărilor dunărene | TRIO CONTRASTE
28 mai 2023
TRIO CONTRASTE, ansamblul oficial al Filarmonicii Banatul Timișoara, va susține un recital cameral la care vă invităm cu drag să luați parte, duminică, 28 mai 2023, de la ora 19:00. Evenimentul intitulat Muzica țărilor dunărene are loc în incinta minunatei clădiri a Sonagogii din Cetate.
Soliști: ION BOGDAN ȘTEFĂNESCU – flaut Muramatsu
DORU ROMAN – percuție
SORIN PETRESCU – pian
În program, lucrări de: F. SCHUBERT, H. LOHSE, P. MACHAJDIK, M. MAROS, S. PEROVIC, D. PALIEV, M. LYSENKO, V. DINESCU, A. TĂNĂSESCU.
Recital cameral | VALENTIN ȘERBAN – vioară, MIHAI DIACONESCU – pian
29 mai 2023
Acordurile de vioară se împletesc cu cele de pian, luni, 29 mai 2023, într-un recital cameral ce îi are ca protagoniști pe violonistul VALENTIN ȘERBAN și pe pianistul MIHAI DIACONESCU.
Evenimentul are loc la Sala Capitol, de la ora 19:00.
În program, lucrări ale compozitorilor: G. ENESCU, J. BRAHMS, C. FRANCK , H. WIENIAWSKI.
Recital cameral | VALENTIN ȘERBAN – vioară, MIHAI DIACONESCU – pian
29 mai 2023
Acordurile de vioară se împletesc cu cele de pian, luni, 29 mai 2023, într-un recital cameral ce îi are ca protagoniști pe violonistul VALENTIN ȘERBAN și pe pianistul MIHAI DIACONESCU.
Evenimentul are loc la Sala Capitol, de la ora 19:00.
În program, lucrări ale compozitorilor: G. ENESCU, J. BRAHMS, C. FRANCK , H. WIENIAWSKI.
Recital de violoncel La Nascita del Violoncello Solo | BRUNO COCSET – violoncel
30 mai 2023
Excepționalul violoncelist francez BRUNO COCSET vine la Timișoara marți, 30 mai 2023, de la ora 19:00. În cadrul recitalului La Nascita del Violoncello Solo, ce va avea loc la Centrul Reformat Noul Mileniu, va interpreta lucrări ale compozitorilor D. ORTIZ, G. B. VITALI, D. GABRIELLI, J. M. C. DALL’ABACO, J. S. BACH.
Concert simfonic extraordinar ORCHESTRE NATIONAL DE FRANCE | Dirijor: CRISTIAN MĂCELARU, solist: DAVID FRAY – pian
31 mai 2023
Luna mai se încheie cum nu se poate mai fastuos, cu un concert extraordinar al renumitei ORCHESTRE NAȚIONALE A FRANȚEI (ORCHETRE NATIONAL DE FRANCE), sub bagheta dirijorală a maestrului CRISTIAN MĂCELARU. Solist al concertului va fi pianistul francez DAVID FRAY.
În program:
Z. KODÁLY – Dansuri din Galánta
R. SCHUMANN – Concertul pentru pian și orchestră în la minor, op. 54
G. BIZET – Suita Arleziana nr. 2
În continuare, avancronica de concert semnată de maestrul Mircea Tătaru:
„În ultima zi a lunii mai, miercuri 31, avem parte de un concert simfonic extraordinar. Pe scena Sălii Capitol va evolua Orchestra Naţională a Franţei sub conducerea maestrului Cristian Măcelaru. În program — Concertul pentru pian şi orchestră în la minor op. 54 de Robert Schumann, Dansurile din Galálnta de Zoltán Kodály şi „L`Arlésienne” Suita nr. 2 de Georges Bizet.
Concertul începe cu o capodoperă pe care i-o datorăm lui Schumann. Ambianţa impunătoare a stilului simfonic abordat în conceperea concertului instrumental, inaugurat de Beethoven în ultimele sale concerte, se remarcă din plin la acest concert pentru pian. Ca şi la Beethoven, este evident că pianul este instrumentul preferat al lui Schumann, este confidentul şi cel care i-a declanşat fantezia şi forţa creatoare. Este cel mai poetic concert romantic, plin de zbucium şi contraste. Să menţionăm că prima parte, Allegro Affettuoso, a fost compusă în 1841, sub denumirea de Fantezie pentru pian şi orchestră şi a avut prima audiţie într-un concert la Gewandhaus (Leipzig), având-o ca solistă pe Clara, soţia lui, iar dirijor pe Felix Mendelssohn Bartholdy. A fost un mare succes. În 1845 mai adaugă două părţi, devenind concertul pe care l-am ascultat de atâtea ori. Vom observa cum orchestra filarmonicii şi solistul concertului, pianistul David Fray vor constitui un ansamblu unitar, contribuind împreună, cu mijloacele specifice, la naşterea unei muzici extraordinare. Din păcate, acest mare compozitor s-a stins din viaţă la 46 de ani, lăsând destule lucrări neterminate, printre care încă trei concerte pentru pian. Prin acest minunat concert, Schumann atinge apogeul în creaţie.
În anul 1933, Kodály a primit o comandă din partea Societăţii Filarmonice din Budapesta să compună o lucrare pentru aniversarea a 80 de ani de la înfiinţare.
Datorită faptului că în mare măsură şi-a bazat lucrările pe melodii din folclorul maghiar, el s-a hotărât să folosească şi melodii de dans specifice dintr-un volum de melodii de gen publicat la Viena în secolul al XIX-lea. Muzicologii spun că nu erau de tipul celor culese de el şi Bártok în peregrinările prin Ungaria şi România. Ei relatează că ar fi melodii şi dansuri auzite de compozitor pe când era copil în oraşul Galánta, azi în Slovacia, unde tatăl său era şef de gară. În sfârşit, este o lucrare deosebit de reuşită, încântătoare.
L`Arlésienne a fost o muzică de scenă pentru drama cu acelaşi nume a lui Alphonse Daudet. Premiera a fost la Théâtre du Vaudeville din Paris, la 30 septembrie 1872. În cronicile vremii se găsesc foarte puţine informaţii despre eveniment. Oricum, nu a fost o reuşită. Prietenii l-au asigurat pe Bizet că cele mai reuşite părţi înmănunchiate ar putea avea un mare succes ca lucrare de sine stătătoare pe scena simfonică. Prima suită a fost primită excelent de către public, astfel că editorul a comandat un al doilea set, încă o suită. La patru ani după moartea prematură a lui Bizet, prietenul său, Ernest Guiraud îşi asumă rolul de a alcătui o altă suită, doar că pe lângă cele trei mişcări, adaugă o a patra — Minuet. Părţile corale din muzica de scenă au fost aranjate pentru orchestră mare. Interesant este că numele Guiraud nu a fost menţionat deloc pe nicio partitură, astfel că lumea muzicală l-a creditat doar pe Georges Bizet ca singur autor. Iată cele patru părţi ale suitei a doua: Pastorale, Intermezzo, Minuet şi Farandole. Premiera a avut loc la 21 martie 1880, la un concert popular în Paris.
Un eveniment muzical de excepţie ce merită audiat de către melomanii timişoreni în anul în care orașul este Capitală Europeană a Culturii.”
Concert simfonic extraordinar ORCHESTRE NATIONAL DE FRANCE | Dirijor: CRISTIAN MĂCELARU, solist: DAVID FRAY – pian
31 mai 2023
Luna mai se încheie cum nu se poate mai fastuos, cu un concert extraordinar al renumitei ORCHESTRE NAȚIONALE A FRANȚEI (ORCHETRE NATIONAL DE FRANCE), sub bagheta dirijorală a maestrului CRISTIAN MĂCELARU. Solist al concertului va fi pianistul francez DAVID FRAY.
În program:
Z. KODÁLY – Dansuri din Galánta
R. SCHUMANN – Concertul pentru pian și orchestră în la minor, op. 54
G. BIZET – Suita Arleziana nr. 2
În continuare, avancronica de concert semnată de maestrul Mircea Tătaru:
„În ultima zi a lunii mai, miercuri 31, avem parte de un concert simfonic extraordinar. Pe scena Sălii Capitol va evolua Orchestra Naţională a Franţei sub conducerea maestrului Cristian Măcelaru. În program — Concertul pentru pian şi orchestră în la minor op. 54 de Robert Schumann, Dansurile din Galálnta de Zoltán Kodály şi „L`Arlésienne” Suita nr. 2 de Georges Bizet.
Concertul începe cu o capodoperă pe care i-o datorăm lui Schumann. Ambianţa impunătoare a stilului simfonic abordat în conceperea concertului instrumental, inaugurat de Beethoven în ultimele sale concerte, se remarcă din plin la acest concert pentru pian. Ca şi la Beethoven, este evident că pianul este instrumentul preferat al lui Schumann, este confidentul şi cel care i-a declanşat fantezia şi forţa creatoare. Este cel mai poetic concert romantic, plin de zbucium şi contraste. Să menţionăm că prima parte, Allegro Affettuoso, a fost compusă în 1841, sub denumirea de Fantezie pentru pian şi orchestră şi a avut prima audiţie într-un concert la Gewandhaus (Leipzig), având-o ca solistă pe Clara, soţia lui, iar dirijor pe Felix Mendelssohn Bartholdy. A fost un mare succes. În 1845 mai adaugă două părţi, devenind concertul pe care l-am ascultat de atâtea ori. Vom observa cum orchestra filarmonicii şi solistul concertului, pianistul David Fray vor constitui un ansamblu unitar, contribuind împreună, cu mijloacele specifice, la naşterea unei muzici extraordinare. Din păcate, acest mare compozitor s-a stins din viaţă la 46 de ani, lăsând destule lucrări neterminate, printre care încă trei concerte pentru pian. Prin acest minunat concert, Schumann atinge apogeul în creaţie.
În anul 1933, Kodály a primit o comandă din partea Societăţii Filarmonice din Budapesta să compună o lucrare pentru aniversarea a 80 de ani de la înfiinţare.
Datorită faptului că în mare măsură şi-a bazat lucrările pe melodii din folclorul maghiar, el s-a hotărât să folosească şi melodii de dans specifice dintr-un volum de melodii de gen publicat la Viena în secolul al XIX-lea. Muzicologii spun că nu erau de tipul celor culese de el şi Bártok în peregrinările prin Ungaria şi România. Ei relatează că ar fi melodii şi dansuri auzite de compozitor pe când era copil în oraşul Galánta, azi în Slovacia, unde tatăl său era şef de gară. În sfârşit, este o lucrare deosebit de reuşită, încântătoare.
L`Arlésienne a fost o muzică de scenă pentru drama cu acelaşi nume a lui Alphonse Daudet. Premiera a fost la Théâtre du Vaudeville din Paris, la 30 septembrie 1872. În cronicile vremii se găsesc foarte puţine informaţii despre eveniment. Oricum, nu a fost o reuşită. Prietenii l-au asigurat pe Bizet că cele mai reuşite părţi înmănunchiate ar putea avea un mare succes ca lucrare de sine stătătoare pe scena simfonică. Prima suită a fost primită excelent de către public, astfel că editorul a comandat un al doilea set, încă o suită. La patru ani după moartea prematură a lui Bizet, prietenul său, Ernest Guiraud îşi asumă rolul de a alcătui o altă suită, doar că pe lângă cele trei mişcări, adaugă o a patra — Minuet. Părţile corale din muzica de scenă au fost aranjate pentru orchestră mare. Interesant este că numele Guiraud nu a fost menţionat deloc pe nicio partitură, astfel că lumea muzicală l-a creditat doar pe Georges Bizet ca singur autor. Iată cele patru părţi ale suitei a doua: Pastorale, Intermezzo, Minuet şi Farandole. Premiera a avut loc la 21 martie 1880, la un concert popular în Paris.
Un eveniment muzical de excepţie ce merită audiat de către melomanii timişoreni în anul în care orașul este Capitală Europeană a Culturii.”
Concert simfonic extraordinar ORCHESTRE NATIONAL DE FRANCE | Dirijor: CRISTIAN MĂCELARU, solistă: SARAH NEMȚANU – vioară
1 iunie 2023
Concert simfonic extraordinar ORCHESTRE NATIONAL DE FRANCE | Dirijor: CRISTIAN MĂCELARU, solistă: SARAH NEMȚANU – vioară
Prima zi din luna iunie aduce un nou concert extraordinar al ORCHESTREI NAȚIONALE A FRANȚEI (ORCHETRE NATIONAL DE FRANCE). Una dintre cele mai renumite ansambluri din lume va fi condusă de maestrul CRISTIAN MĂCELARU. Solista concertului de joi, 1 iunie va fi violonista SARAH NEMȚANU. Evenimentul are loc la Sala Capitol, de la ora 19:00.
În program:
C. DEBUSSY – Jeux, poem dansant pentru orchestră
C. SAINT-SAËNS – Rondo Capriccioso
C. SAINT-SAËNS – Havaneza pentru vioară și orchestră, op. 83
M. RAVEL – Daphnis și Chloé, suitele nr. 1 și 2
În continuare, avancronica de concert semnată de maestrul Mircea Tătaru:
„Joi, 1 iunie, aceeaşi orchestră invitată şi acelaşi dirijor vor evolua din nou pe scena Sălii Capitol — Orchestra Naţională a Franţei, sub conducerea maestrului Cristian Măcelaru. În program: Rondo Capriciosso pentru vioară şi orchestră de Camille Saint-Saëns, Jeux, poem dansant pentru orchestră de Claude Debussy, Havaneza pentru vioară şi orchestră de Camille Saint-Saëns şi Daphnis şi Chloe (Suitele 1 şi 2) de Maurice Ravel.
Charles Camille Saint-Saëns l-a apreciat foarte mult pe violonistul Pablo Sarasate, căruia i-a dedicat concertul său pentru vioară nr. 1, iar patru ani mai târziu, în 1863, a compus pentru el Rondo Capriccioso, o piesă care include frumuseţe lirică, dar şi pasaje de virtuozitate.
Marii coregrafi din vremea lui Debussy au găsit că muzica sa se adaptează perfect plăsmuirilor coregrafice. Astfel, el a fost convins să creeze şi muzică de balet. Din cele trei balete compuse, avem parte în debutul concertului, de Jocuri, în varianta simfonică. Cel care l-a convins să-l compună a fost celebrul dansator Nijinsky, se pare că pe când luau masa la restaurant. Iată, pe scurt, subiectul baletului precum îl prezintă Léon Vallas. „Într-un parc, pe-nserat, s-a pierdut o minge de tenis. Un tânăr, apoi două fete se grăbesc s-o caute.[…] Noaptea e călduţă, cerul străbătut de blânde licăriri. Tinerii se sărută. Deodată, însă, farmecul este rupt de o minge azvârlită de nu se ştie de ce mână maliţioasă. Surprinşi şi cuprinşi de spaimă cei trei tineri fug care încotro şi se înfundă în profunzimile parcului.” Pe această fantezie, simplă, uşoară, Debussy a realizat un inspirat poem muzical, dinamic, plin de ritm, elan şi schimbări de profil muzical.
În continuare vom asculta Havaneza compusă de Saint-Saëns în 1887 pentru violonistul cubanez Rafael Diaz Albertini. Este o piesă aflată în repertoriul curent al violoniştilor, în care este vorva despre un dans cubanez. Compozitorul spunea că a fost inspirat pe când se afla într-o cameră de hotel din Cuba. A auzit o habaneră (havaneză) cubaneză, a împrumutat ritmul, a extins şi dezvoltat melodia adaptând-o pentru vioară. Solistă va fi violonista Sarah Nemţanu.
Concertul se încheie cu cele două suite ale capodoperei lui Ravel, Daphnis şi Chloe. Acest balet compus în 1912 şi-a găsit o cale mai plină de succes din 1913, când Ravel l-a transformat în două suite simfonice. Este o superbă poveste de dragoste extrasă din romanul lui Longus, romancier grec din secolul II. Ordinea pieselor din suite o urmează exact pe cea din muzica baletului. Această culme a impresionismului, cu întreaga ei paletă de mijloace, întâlnite şi la Debussy, pentru descrierea culorilor, a pânzelor sonore, a ritmurilor, ne arată un compozitor cerebral, cu o muzică mai elaborată, cu o tematică muzicală mai proeminentă. Debussy, deschizătorul de drum, ne descoperă un climat stilistic al visării, poeziei, armoniei, fluidităţii. Ravel, mai temperamental, porneşte spre impresionism de la melodie, ajunge la sclipiri de virtuozitate, făcându-ne părtaşi la viziunile sale tematice. El spunea cu modestie „abia când am ascultat După amiaza unui faun am înţeles ce este muzica”. Întorcându-ne la subiect, este de menţionat că Ravel nu a vizitat niciodată Grecia şi nu a avut astfel contact direct cu vechea cultură de acolo. De aceea, aşa cum s-a mai întâmplat în cazul altor compozitori, el şi-a imaginat o antichitate idealizată, plină de puritate şi naivitate, distorsionând voit epoca şi dându-i un aspect uşor romantizat. În ceeea ce priveşte structura muzicală, el a hotărât să folosească în balet un parcurs simfonic, tonal, pentru a asigura impresia de omogenitate. Acest fapt a fost de mare ajutor atunci când l-a transformat în suită simfonică. Deşi a atribuit motive şi instrumente distinctive pentru individualizarea personajelor, pentru suită a fost nevoie să le dezvolte organic, precum se cere într-o muzică simfonică.”
Concert vocal-simfonic extraordinar ÎNCHIDEREA FESTIVALULUI INTERNAȚIONAL TIMIȘOARA MUZICALĂ
2 iunie 2023
Orchestra simfonică și Corul „Ion Românu” ale Filarmonicii Banatul Timișoara, alături de Corul pe voci egale al Liceului de Artă „Ion Vidu” se reunesc pentru un concert vocal-simfonic extraordinar, condus de maestrul GABRIEL BEBEȘELEA și CRISTIAN SPĂTARU. Evenimentul închide Festivalul Timișoara Muzicală. Concertul are loc la Biserica MIllennium, de la ora 19:30. Dirijorii corurilor: IOSIF TODEA și MARIA GYURIS
Soliști: DRAGANA RADAKOVIC – soprană
TIBERIUS SIMU – tenor
BALLA SANDOR – bariton
În program:
B. BRITTEN – War Requiem, op. 66
În continuare, avancronica de concert semnată de maestrul Mircea Tătaru:
„Vineri, 2 iunie, va fi concertul de închidere al Festivalului Internaţional „Timişoara Muzicală” ce se va desfăşura la Biserica Millennium. Este un concert vocal-simfonic extraordinar în care maestrul Gabriel Bebeşelea şi Cristian Spătaru vor dirija monumentala lucrare a lui Benjamin Britten — Recviemul de Război, op.66.
Câteva cuvinte despre viaţa şi activitatea lui Edward Benjamin Britten, pianist, dirijor şi compozitor englez. S-a născut la 22 noiembrie 1913 la Lowestoft, în Suffolk. Era tocmai ziua de Sf. Cecilia, patroana tuturor muzicienilor! S-a stins din viaţă la vârsta de 63 de ani. Cum ferestrele casei dădeau spre marea nordului, s-ar putea spune că sunetele pe care le auzea micul Benjamin ar fi fost ale valurilor ce se spărgeau de ţărm sau ale vânturilor reci de nord-est. Deşi aceste sunete străbat deseori compoziţiile sale, adevărul este că el s-a născut în zgomotele războiului. Nu este doar o metaforă, căci copilul s-a trezit într-o dimineaţă îngrozit de o bombă care a explodat în apropierea casei. Am menţionat această amintire având în vedere lucrarea pe care o vom asculta. A demonstrat de mic un mare talent muzical, hrănit de serile muzicale care se petreceau deseori acasă. La 5 ani a început să compună, încet, încet a devenit conştient de valoarea sunetelor. La 10 ani a luat primele lecţii de armonie. A continuat studiile la Colegiul Regal de Muzică din Londra, dar paralel lua şi lecţii de muzică private. Se poate spune că la maturitate a fost figura centrală a muzicii britanice a secolului al XX-lea. Cu opera Peter Grimes, în 1945, a căpătat faimă internaţională. Cele mai importante lucrări ale lui Britten sunt amintita operă Peter Grimes, Recviemul de război (1962) şi Ghidul instrumentelor muzicale pentru tineri (1946). Trăind anii celor Două Războaie Mondiale, Britten, care era un pacifist convins, nu suporta să rămână pasiv în timp ce oamenii erau întemniţaţi pentru că se opun războiului. De aceea când i s-a propus să scrie o lucrare care să consacre noua clădire a Catedralei din Coventry, el a hotărât să compună un Recviem. În 1940, catedrala a fost distrusă de un raid aerian. Au murit sute de oameni, atunci. El mai dorea să marcheze şi stingerea celor două războaie. El mai vedea că fiecare ţară era angajată în cursa înarmării. De ce par actuale aceste cuvinte? Să sperăm că zguduitorul avertisment al Recviemului de război va fi în continuare auzit de milioane de oameni şi astăzi. Să înţelegă semnificaţia lui şi să fie copleşiţi de sinceritatea mesajului. Despre această capodoperă Șostakovici îi spunea lui Rostropovici că este cea mai mare lucrare a secolului al XX-lea („the greatest work of the twentieth century”). Trebuie să menţionăm că prezenţa a doi dirijori se datorează împărţirii ansamblului simfonic în două orchestre, una foarte mare şi cealaltă aflată la o mică distanţă, mai camerală, precum prevede partitura.
Soliştii vocali sunt: soprana Dragana Radakovici, tenorul Tiberius Simu şi baritonul Balla Sándor.
Participă Orchestra simfonică a Filarmonicii Banatul Timișoara, Corul „Ion Românu” pregătit de maestrul Iosif Todea şi Corul pe voci egale al Liceului de Artă „Ion Vidu” pregătit de maestra Maria Gyuris.”
Concert vocal-simfonic extraordinar ÎNCHIDEREA FESTIVALULUI INTERNAȚIONAL TIMIȘOARA MUZICALĂ
2 iunie 2023
Orchestra simfonică și Corul „Ion Românu” ale Filarmonicii Banatul Timișoara, alături de Corul pe voci egale al Liceului de Artă „Ion Vidu” se reunesc pentru un concert vocal-simfonic extraordinar, condus de maestrul GABRIEL BEBEȘELEA și CRISTIAN SPĂTARU. Evenimentul închide Festivalul Timișoara Muzicală. Concertul are loc la Biserica MIllennium, de la ora 19:30. Dirijorii corurilor: IOSIF TODEA și MARIA GYURIS
Soliști: DRAGANA RADAKOVIC – soprană
TIBERIUS SIMU – tenor
BALLA SANDOR – bariton
În program:
B. BRITTEN – War Requiem, op. 66
În continuare, avancronica de concert semnată de maestrul Mircea Tătaru:
„Vineri, 2 iunie, va fi concertul de închidere al Festivalului Internaţional „Timişoara Muzicală” ce se va desfăşura la Biserica Millennium. Este un concert vocal-simfonic extraordinar în care maestrul Gabriel Bebeşelea şi Cristian Spătaru vor dirija monumentala lucrare a lui Benjamin Britten — Recviemul de Război, op.66.
Câteva cuvinte despre viaţa şi activitatea lui Edward Benjamin Britten, pianist, dirijor şi compozitor englez. S-a născut la 22 noiembrie 1913 la Lowestoft, în Suffolk. Era tocmai ziua de Sf. Cecilia, patroana tuturor muzicienilor! S-a stins din viaţă la vârsta de 63 de ani. Cum ferestrele casei dădeau spre marea nordului, s-ar putea spune că sunetele pe care le auzea micul Benjamin ar fi fost ale valurilor ce se spărgeau de ţărm sau ale vânturilor reci de nord-est. Deşi aceste sunete străbat deseori compoziţiile sale, adevărul este că el s-a născut în zgomotele războiului. Nu este doar o metaforă, căci copilul s-a trezit într-o dimineaţă îngrozit de o bombă care a explodat în apropierea casei. Am menţionat această amintire având în vedere lucrarea pe care o vom asculta. A demonstrat de mic un mare talent muzical, hrănit de serile muzicale care se petreceau deseori acasă. La 5 ani a început să compună, încet, încet a devenit conştient de valoarea sunetelor. La 10 ani a luat primele lecţii de armonie. A continuat studiile la Colegiul Regal de Muzică din Londra, dar paralel lua şi lecţii de muzică private. Se poate spune că la maturitate a fost figura centrală a muzicii britanice a secolului al XX-lea. Cu opera Peter Grimes, în 1945, a căpătat faimă internaţională. Cele mai importante lucrări ale lui Britten sunt amintita operă Peter Grimes, Recviemul de război (1962) şi Ghidul instrumentelor muzicale pentru tineri (1946). Trăind anii celor Două Războaie Mondiale, Britten, care era un pacifist convins, nu suporta să rămână pasiv în timp ce oamenii erau întemniţaţi pentru că se opun războiului. De aceea când i s-a propus să scrie o lucrare care să consacre noua clădire a Catedralei din Coventry, el a hotărât să compună un Recviem. În 1940, catedrala a fost distrusă de un raid aerian. Au murit sute de oameni, atunci. El mai dorea să marcheze şi stingerea celor două războaie. El mai vedea că fiecare ţară era angajată în cursa înarmării. De ce par actuale aceste cuvinte? Să sperăm că zguduitorul avertisment al Recviemului de război va fi în continuare auzit de milioane de oameni şi astăzi. Să înţelegă semnificaţia lui şi să fie copleşiţi de sinceritatea mesajului. Despre această capodoperă Șostakovici îi spunea lui Rostropovici că este cea mai mare lucrare a secolului al XX-lea („the greatest work of the twentieth century”). Trebuie să menţionăm că prezenţa a doi dirijori se datorează împărţirii ansamblului simfonic în două orchestre, una foarte mare şi cealaltă aflată la o mică distanţă, mai camerală, precum prevede partitura.
Soliştii vocali sunt: soprana Dragana Radakovici, tenorul Tiberius Simu şi baritonul Balla Sándor.
Participă Orchestra simfonică a Filarmonicii Banatul Timișoara, Corul „Ion Românu” pregătit de maestrul Iosif Todea şi Corul pe voci egale al Liceului de Artă „Ion Vidu” pregătit de maestra Maria Gyuris.”