Concertul se deschide cu Gli arredi festivi giu cadano infranti (Aruncă şi distruge toate decoraţiunile festive) din opera lui Verdi — Nabucco. Suntem în templul lui Solomon şi izraeliţii se roagă, în timp ce armata babiloniană se apropie. Despre această operă vom vorbi mai jos.
O operă în care subiectul este plasat în contemporaneitatea lui Verdi este La traviata, poate cea mai cântată operă din lume. Este extraordinara poveste de iubire dintre curtezana Violetta Valéry şi tânărul Alfredo Germont. În urma acestor sentimente, frivolitatea ei dispare şi chiar renunţă, cu inima sângerândă, la iubire, pentru a nu distruge viitorul iubitului ei. În actul III auzim corul invitaţilor din salon ce privesc dansurile unui grup de dansatoare îmbrăcate în costume ţigăneşti. De aici şi numele corului — Noi siamo zingarelle. Tot aici urmează corul matadorilor. Solişti —Alina Todea şi Lucian Oniţa.
În Trubadurul, cu premiera la Roma în 1853, actul al II-lea debutează cu un moment pitoresc — Corul ţiganilor. Muzică viguroasă însoţită de lovituri de ciocan pe nicovală, ţiganii preamăresc firea dârză şi exuberantă a femeii ţigance.
În Flautul fermecat, în actul II, Mozart îl arată pe Marele Preot Sarastro înconjurat de preoţii săi. El îi invocă pe zei, pe Isis şi Osiris, pentru a-i ajuta pe Tamino şi Papagheno să reuşească în încercările la care sunt supuşi. Este o arie pe care o va interpreta basul Lucian Oniţa.
Până să devină ceea ce este azi, adică prima operă jalon a muzicii cehe, Mireasa vândută a suferit o serie de modificări. Smetana a compus-o în trei ani, 1863-1866, fiind prezentată la Praga, la 30 mai 1966. Subiectul este simplu şi destul de comun. Este vorba despre puterea dragostei care învinge îndărătnicia părinţilor. Locul este un sat oarecare din Cehia. Vom asculta Corul ţăranilor.
În tabloul al treilea din actul I al operei Evgheni Oneghin de Ceaikovski, apare un cor de femei care, cântând, culeg fructe din grădina moşiei Larin, unde se petrece acţiunea. Este vorba despre o poveste de dragoste, de gelozie, de confruntare în duel, şi, la final, de disperarea de nu putea fi împreună. Dar tabloul de care aminteam, se încheie tot cu corul plin de veselie al fetelor.
Urmează corul soldaţilor din Trubadurul de Verdi, cor de bărbaţi. Totul a pornit de la Azucena, care a vrut să se răzbune pentru că mama sa a fost arsă pe rug pentru vrăjitorie. Ea îl răpeşte pe unul dintre fiii Contelui De Luna, şi de aici o poveste complicată, unde, bineînţeles, întâlnim şi poveste de iubire.
În opera Norma, Bellini dezvoltă o acţiune care se petrece în trecutul îndepărtat al Galiei, cucerite şi subjugate de romani. Norma, Adalgisa şi Pollione se confruntă cu puternice sentimente de iubire, dar contradictorii totodată. Războinicii gali conduşi de Oroveso, s-au adunat în jurul altarului sacru şi aşteaptă ca marea preoteasă, Norma, să le transmită voinţa zeilor. Corul Guerra, Guerra înseamnă război împotriva romanilor.
Arrigo Boito oferă din opera sa Mefistofele, două fragmente: Morte di Margherita şi Prologo in cielo. Libretul fiind luat după Faust de Goethe, este arhicunoscut. În actul III, Margherita, în închisoare, îi povesteşte lui Faust actele ei nefericite, apoi îşi aminteşte clipele de fericire petrecute cu iubitul ei. Solistă va fi Alina Todea. După preludiu, înainte de actul I, corul intonează un imn simfonico-vocal denumit Prolog în cer.
În 1842, cu Nabucco, Verdi a obţinut primul său succes imens. A fost imediat asemănată lupta dintre babilonieni şi evrei cu relaţia dintre Italia şi Imperiul Austro-Ungar. În actul III, care are denumirea de Profeţia, Abigail, presupusa fiică cea mare a lui Nabucco, se proclamă Regina Babilonului. Acum se aude E L`Assiria Una Regina intonată de cor.
I Masnardieri este o operă în patru acte de Giuseppe Verdi. Libretul este după drama Hoţii (Die Räuber) de Schiller. Spaţiul de desfăşurare este Germania la mijlocul secolului al XVIII-lea. Corul Le rube, gli stupri (Jafuri şi violuri), se aude în actul III. Este un cor de bărbaţi, bineînţeles.
Rămânem în zona operelor lui Verdi prin opera Lombarzii. Subiectul se petrece între anii 1097-1099, în Milano, în Acciano (Antiohia) şi Ierusalim. În atmosfera luptelor creştinilor cruciaţi cu necredincioşii, se petrec fapte diverse născute din iubire, gelozie, trădare,etc. Vom asculta două coruri. În scena I din actul III se petrece o procesiune în care corul cântă Gerusalem, Gerusalem. Vom asculta şi La bella straniera che l`alme.
Urmează o arie din opera Macbeth ce va fi interpretată de Lucian Oniţa.
Această operă în patru acte, pe un libret de Francesco Maria Piave, este bazată pe drama cu acelaşi nume a lui William Shakespeare. În dramă este descrisă ascensiunea lui Macbeth, după decesul Reginei Elizabeth, în 1603.
Come dal ciel precipita (Cum întunericul coboară din cer) este momentul în care Banco vede cum nişte criminali îl străpung cu cuţite spre moarte, însă fiul lui scapă.
Forţa destinului, compusă tot de Verdi a avut premiera, destul de curios, la Petersburg, în Rusia, în 10 noiembrie 1862. Acţiunea se petrece în Spania şi Italia, la mijlocul secolului al XVIII-lea. În actul II, când Leonora descoperă că Don Alvaro este încă în viaţă, se teme pentru siguranţa iubitului ei, se retrage la o mănăstire şi se încredinţează Fecioarei, împlorând-o să-i ierte păcatele. Aria La vergine degli angeli, va fi interpretată de Alina Todea.
Urmează tot o operă de Verdi.
Otello, guvernatorul Ciprului se întoarce pe mare după ce a luptat împotriva turcilor. Cu toată furtuna teribilă, nava, destul de avariată, ajunge la ţărm unde e aşteptată de frumoasa soţie a lui Otello, Desdemona, de curteni şi de popor. Otello, aclamat de mulţime, urcă pe ţărm şi anunţă victoria. Urmează un cor fericit de izbândă — Fuoco di gioia.
Ne întoarcem la Traviata pentru a asculta Si ridesta in ciel aurora, cântat de invitaţii Violetei, care se întorc din sala de dans.
Concertul corului Filarmonicii „Banatul” se încheie cu unul dintre cele mai aplaudate titluri ale curentului verist, Cavalleria rusticana de Pietro Mascagni. Acţiunea se petrece în secolul al XIX-lea, într-un sat din Sicilia. Trebuie să amintim că Regina Coeli este o piesă ecleziastică închinată Fecioarei Maria. De obicei, în locaşurile de cult este cântată în zilele de Paşti. Prelucrarea pentru solistă şi cor a lui Mascagni a făcut-o celebră în toată lumea. Solistă va fi soprana Alina Todea.
La pian – Regina Csermak şi la orgă – Andreea Olariu”.
Mircea Tătaru