Concert vocal-simfonic extraordinar de Anul Nou | Dirijor: CIPRIAN TEODORAȘCU, soliști: RENATA VARI – soprană, BOGDAN ZAHARIEA – tenor

Ultimul concert al Filarmonicii Banatul din acest an îi aduce împreună pe membrii Corului „Ion Românu” și pe cei ai Orchestrei simfonice, pentru concertul vocal-simfonic de Anul-Nou.

Astfel, vineri, 29 decembrie 2023, de la ora 19:00, la Sala Capitol, vă invităm să petreceți alături de noi două ceasuri în care vom audia lucrări celebre ale compozitorilor J. STRAUSS, E. KÁLMÁN, F. LEHAR, G. VERDI, G. DENDRINO, E. DOGA.

Dirijorul concertului va fi CIPRIAN TEODORAȘCU.

Soliști: RENATA VARI – soprană, BOGDAN ZAHARIEA – tenor.

Dirijorul corului: IOSIF TODEA.

În continuare, avancronica de concert semnată de maestrul Mircea Tătaru:

„La început a fost valsul. A apărut după 1770 şi a devenit în scurt timp o nebunie în Europa, nu doar la Viena, unde a luat naştere. Pe parcursul secolului al XIX-lea el a devenit o necesitate, chiar şi marii compozitori, lăsându-şi mândria la o parte, au contribuit la satisfacerea cererii de asemenea gen. Pornind de la melodia şi ritmica populară vieneză, el a căpătat o mare forţă de expresie, întruchipând spiritul popular la fel ca mazurca poloneză, bătuta românească, polca cehilor sau ceardaşul maghiar. Valsurile straussiene pătrund în viaţa de toate zilele, aducând un strop de poezie, atingând pentru câteva clipe inimile oamenilor cu adierea lor proaspătă şi voioasă. Părintele valsului a fost Johann Strauss, născut la Viena la 14 martie 1804. Cânta bine la vioară, şi la 15 ani era deja un mic profesionist cântând în mai multe orchestre. Deja dirija cu arcuşul şi compunea piese pentru baluri. A început să compună muzici de dans, în scurt timp orientându-se pentru valsuri de concert. Iată că vienezii au început să ceară şi polci, cadriluri, galopuri şi marşuri. Strauss le dădea tot ce-şi doreau. El îi cucerea pe toţi. Lumea îndrăgea muzica lui fiind uluită de strălucirea şi subtilitatea ritmică a creaţiilor sale. Pe măsură ce urca tot mai în vârf, viaţa sa de familie suferea tot mai mult. Nu-l interesa de soţie sau de copii. În special nu vroia ca cei şase copii să îmbrăţişeze cariere de muzicieni profesionişti. Dar nu era după el. Unul dintre copii, Johann Strauss junior, foarte talentat, s-a pregătit pe ascuns şi a înfiinţat o orchestră proprie, pregătit să-şi înfrunte tatăl. Toată Viena era la curent cu situaţia. Înainte de a trece dincolo, la 25 septembrie 1849, cei doi s-au împăcat, juniorul preluând şi orchestra tatălui. I-a spus tatălui său: „Dacă ţi-am căşunat ceasuri amare, te rog să mă ierţi şi te rog să uiţi. […] Nu fi supărat pe mlădiţa firavă care răsare în umbra dumitale uriaşă…” Era ziua onomastică a tatălui său. Ajunsese să aibă şase orchestre, alergând de la una la alta, pentru o scurtă apariţie la fiecare. După un timp, a început să se dedice doar compoziţiei, lăsând în seama fratelui său, Eduard, orchestrele. În iarna anului 1847 a vizitat Clujul, Sibiul, Aradul, Lugojul şi Timişoara. Aici, a dat trei concerte, unul chiar la fabrica de bere! A fost un adevărat eveniment în viaţa artistică din oraş şi pentru faptul remarcat în Monitorul de Bucureşti, 20 decembrie 1846, că a contribuit într-un fel la „gonirea muzicii turceşti din societatea noastră”. Ajunsese mai vestit chiar decât tatăl său. S-a stins din viaţă la 4 iunie 1899, lasând aproape 500 de compoziţii, cunoscute azi în lumea întreagă.

În program mai sunt şi două piese de Franz Léhar. S-a născut în oraşul Komárno la 30 aprilie 1870, azi oraş în Slovacia. A fost compozitor austriac de origine maghiară. La 11 ani a început să compună. Studiile muzicale le-a urmat la Praga. Antonin Dvořák l-a sfătuit să urmeze compoziţia, mai mult decât studiul la vioară. Primul succes a fost vestitul vals Aur şi argint. Prima operetă de mare succes a fost „Văduva veselă” urmată de peste 30 de operete.

Pe lângă bisurile surpriză mai avem în program şi un vals al lui Eugen Doga, născut la 1 martie în satul Mocra din Transnistria. A studiat la Chişinău la clasa de compoziţie a profesorului Solomon Lobel. A debutat în arta componistică în anul 1963 cu un cvartet de coarde. Este autor al mai multor lucrări în genul muzicii de estradă, de film și de scenă. În afară de preocuparea sa pentru muzica de cinema, este autor al mai multor compoziții originale (cântece, lucrări camerale și balet). Concertul vocal-simfonic de Revelion va fi dirijat de maestrul Ciprian Teodoraşcu. Solişti vor fi soprana Renata Vari şi tenorul Bogdan Zahariea.

Corul „Ion Românu” a fost pregătit de maestrul Iosif Todea.”