Orchestra simfonică și Corul „Ion Românu” ale Filarmonicii Banatul Tmișoara se reunesc pentru un concert vocal-simfonic cu tema, joi, 13 aprilie 2023, de la ora 19:30, la Sala Capitol. Dirijorul concertului este maestrul RADU POPA, iar dirijorul corului este maestrul IOSIF TODEA.
Soliști: ALINA TODEA – soprană
COSMINA IVAN – mezzosoprană
IOSIA BALTEȘ – tenor
LUCIAN ONIȚA – bas
În program:
A. MOZART – Recviem în re minor, K. 626
MESSIAEN – L’ascension
În continuare, avancronica de concert, semnată de maestrul Mircea Tătaru:
„Pentru concertul vocal-simfonic al Filarmonicii „Banatul”, ce va avea loc între Paştele Catolic şi Paştele Ortodox, maestrul Radu Popa, ne propune spre audiţie două nestemate ale muzicii simfonice, chiar dacă depărtate între ele ca perioade de creaţie: Recviem în re minor, K.V. 626 de Wolfgang Amadeus Mozart şi „L`Ascension” de Olivier Messiaen.
Recviemul în re minor K.V.626 pentru solişti vocali, cor şi orchestră a fost ultima lucrare a marelui geniu al muzicii, cântecul său de lebădă. Deşi a fost comandat de Contele Walsegg-Stupach, în fapt se poate spune că Mozart l-a compus pentru propriile funerarii. Era foarte bolnav, avea mereu febră şi se simţea din ce în ce mai rău. Nu a reuşit să-l termine, murind la 5 decembrie 1791, la doar 35 de ani. A mai avut putere, cu o zi înainte, să le cânte unor prieteni părţi din neterminatul Recviem. După moartea lui Mozart, soţia sa, Constanze, l-a rugat pe unul dintre studenţii compozitorului să completeze lucrarea, şi Franz Süssmayr a făcut-o cu destul talent, compunând chiar el sau folosind schiţele maestrului şi reluând unele părţi. Să ne întoarcem la excentricul conte care i-a comandat lui Mozart compunerea Recviemului, prin mesageri anonimi. De multe ori Walsegg, un muzician amator în muzica de cameră, plătea compunerea unor lucrări pe care mai apoi le prezenta ca şi cum le-ar fi scris el. De această dată, a cerut un recviem pe care să-l prezinte prietenilor ca un omagiul adus de el pentru soţia sa dispărută de curând. El îi plătise lui Mozart jumătate de sumă în avans, astfel că soţia lui Mozart, Constance, a dorit în mare secret să termine compoziţia, punându-l la treabă pe elevul cel mai talentat al soţului ei. Dorea să nu se ştie că Mozart nu a putut termina lucrarea şi de asemenea, dorea restul de bani. Există multe taine încă neelucidate despre cine a completat în realitate lucrarea, despre cauzele reale ale morţii lui Mozart şi cum de a ajuns să fie înmormântat într-o groapă comună. Totuşi, cu privire la acest ultim aspect, trebuie să precizez că expresia găsită de cercetători în presa vremii — common grave, nu se referea la groapa comună, ci la mormântul comunal. Să părăsim aceste aspecte cu iz de anecdotică şi să arătăm cu deosebită emoţie că părerea unanimă a muzicologilor este că Mozart s-a stins cu opt măsuri înainte de a termina Lacrimosa, una dintre paginile cele mai minunate ale lumii muzicale. Îşi dă concursul Corul „Ion Românu” pregătit de maestrul Iosif Todea.
Solişti: soprana Alina Todea, mezzosoprana Cosmina Ivan, tenor Iosia Balteş şi basul Lucian Oniţa.
Olivier Messiaen s-a născut în 1908 la Avignon, Franţa, şi a murit la 84 de ani, la Paris. A fost unul dintre cei mai mediatizaţi compozitori ai vremii sale. În timpul Primului Război Mondial, a fost pe front unde a căzut prizonier, fiind închis într-un lagăr din Silezia. Acolo, a compus una dintre cele mai populare lucrări ale sale — Cvartetul pentru sfârşitul timpului. Mai apoi, a devenit profesor la Conservatorul din Paris şi organist la biserica La Trinité. În Statele Unite s-a remarcat datorită uriaşei sale Simfonii „Turangalîla” comandată de Filarmonica din Boston, care durează o oră şi jumătate. Muzica sa este foarte apreciată, în special, datorită ritmurilor şi culorilor sale. A manifestat un interes aproape fanatic pentru rolul ritmului în muzică. A studiat intens vechile ritmuri greceşti, hindi şi, în general, toate stilurile şi formulele ritmice până la poliritmia stravinskiană. De asemenea, era maestru în culorile muzicale. Susţinea că vede culori atunci când compune, în sensul că le asocia cu diferite tonalităţi, sau fragmente melodice, dar nu ne-a lăsat nimic teoretic în legătură cu opiniile sale. Messiaen a fost foarte aplecat spre religie, foarte multe dintre lucrările sale dezvăluind credinţa sa în miracolele şi revelaţiile sfintelor scripturi. L`ascension, 4 meditaţii pentru orchestră ne vorbeşte despre ascensiunea lui Isus Christos spre ceruri. Strofele din Scriptură şi poetica mistică ne oferă pasaje muzicale luxuriante, culori şi atmosferă extatică.”
Mircea Tătaru